Ce date oficiale a analizat portalul Edupedu?
Mii de unități de învățământ din România se confruntă cu o problemă structurală majoră în urma primei etape a selecției pentru conducerea instituțiilor școlare. Conform datelor prezentate recent, aproximativ 800 de școli rămân, deocamdată, fără niciun candidat eligibil la pozițiile de conducere.
Ultimele știri
Închiderea balconului fără autorizație: impozitul se dublează pentru proprietari
Houthii au lovit palatul prezidențial din Aden: cinci morți și 16 răniți
Proiectul de stocare de 950 MW ar putea dubla capacitatea României de energie stocată
Banca Mondială lansează un plan masiv de finanțare pentru mineralele criticeAceastă cifră, comunicată de oficialii de rang înalt din cadrul sistemului educațional, sugerează o rată de participare scăzută sau un filtraj sever al candidaturilor încă din faza inițială.
Situația actuală impune ca funcțiile de director și director adjunct vacante să fie asigurate temporar prin alte mecanisme administrative. Astfel, posturile rămase neacoperite printr-un proces competitiv transparent vor fi predate unor cadre didactice desemnate prin detașare. Această măsură, cunoscută popular ca „numire din pix”, este formalizată printr-o decizie directă a inspectorului școlar general, care asigură continuitatea activității școlare în absența unui director ales prin concurs.
Sorin Ion, care deține portofoliul de secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, a oferit explicații detaliate privind starea concursului național. Într-o intervenție acordată pentru TVR Info, oficialul a subliniat că, deși statistica oficială indică 800 de instituții fără candidați, realitatea statistică este mai complexă. El a menționat că numărul efectiv de școli afectate este superior, având în vedere existența unor situații în care mai mulți aspiranți concurează pentru aceeași poziție.
Prin urmare, peste 800 de unități școlare se află într-o zonă de incertitudine organizatorică, deoarece nu dispun de un unic candidat care să le poată asigura conducerea viitoare.
Analiza detaliată a datelor oficiale furnizate de Ministerul Educației și Cercetării, prelucrată de portalul Edupedu. ro, arată o imagine mai largă a provocărilor din acest an. Cel puțin 3.030 de funcții de conducere (director și director adjunct) din școlile de stat nu pot fi ocupate prin concursul național din 2026, o concluzie trasă după finalizarea primei probe eliminatorii.
Aceasta este considerată o cifră minimă teoretică, bazată pe ipoteza optimistă conform căreia toți cei 4.615 de profesori care au reușit să treacă prima barieră vor promova ulterior proba scrisă, evaluarea planului managerial și interviul final.
În scenariul ideal, fiecare dintre acești candidați ar ocupa o funcție distinctă, acoperind astfel golurile identificate.
Înainte de desfășurarea probei din 13 octombrie, situația era deja critică, cu cel puțin 1.001 de funcții care nu aveau niciun candidat potențial.
Prima probă a concursului, care a constatat într-un test eliminatoriu de raționament verbal, numeric și logic, a amplificat semnificativ problema, triplând practic numărul de poziții rămase fără reprezentanți.
Ce implică etapa următoare de evaluare?
Marți, 13 octombrie, profesorii înscriși la competiția pentru funcțiile de conducere din 2026 au susținut proba de competențe, respectând calendarul oficial stabilit. Formatul acestei etape a impus candidaților să rezolve 20 de grile cu variantă unică de Rezultatele preliminare, anunțate de Ministerul Educației și Cercetării, indică faptul că dintre cei 6.684 de participanți prezenți la această primă probă, 4.615 au obținut o notă minimă de 6, garantându-și continuarea în procesul de selecție.
Rata de promovare înregistrată este de 69,05%, iar media generală a notelor este de 6,45, cu o mediană de 6,5. Este important de reținut că aceste date reflectă situația înainte de soluționarea eventualelor contestații.
Evaluarea s-a realizat digital, pe o platformă dedicată, în cadrul a 42 de centre de concurs, dintre care două erau situate în capitală.
Testul a fost structurat pe 20 de itemi, fiecare având patru opțiuni de Subiectele au fost elaborate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, vizând situații ipotetice din viața școlii.
Structura testului a inclus 7 itemi de raționament verbal, 7 de raționament numeric și 6 de raționament logic. Următoarea etapă crucială, proba scrisă, este programată pentru data de 20 octombrie, moment în care vor fi afișate și rezultatele respective. Perioada de depunere a contestațiilor la această probă se întinde între 20 și 21 octombrie, iar rezultatele definitive vor fi publicate pe 22 octombrie.
Etapa următoare implică evaluarea planurilor manageriale. Proiectele acestora, pentru candidații care au trecut primele două etape, vor fi transmise președinților comisiilor de interviu în intervalul 21–23 octombrie. Analiza administrativă a acestor documente se va desfășura între 21 octombrie și 4 noiembrie. Contestațiile la această evaluare pot fi depuse între 23 octombrie și 5 noiembrie, fiind soluționate până la data de 9 noiembrie. Pe 10 noiembrie, se vor afișa rezultatele finale ale evaluării administrative, stabilindu-se astfel dreptul candidaților de a participa la a doua parte a interviului.
Programarea concretă a interviurilor va avea loc pe 10 și 11 noiembrie, iar desfășurarea efectivă a probei de interviu se va realiza în perioada 12–27 noiembrie. Candidații au posibilitatea de a contesta rezultatele interviului între 12 noiembrie și 2 decembrie, soluționarea acestor contestări urmând a se face până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale întregului concurs vor fi afișate pe 9 decembrie.
Pe 10 decembrie, candidații declarați admiși la mai multe funcții pentru care s-au înscris vor trebui să își exprime opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ. Validarea rezultatelor definitive în cadrul consiliilor de administrație ale inspectoratelor școlare este programată pentru 11 decembrie. Deciziile de numire vor fi emise și comunicate până pe 16 decembrie 2026, intrând în vigoare începând cu 1 ianuarie 2027.
Contextul acestei situații este marcat de dezbaterea publică privind necesitatea disparea numirilor „din pix” până în mai 2027, termen limită până când se așteaptă clarificarea tuturor posturilor. Opiniile din rândul cadrelor didactice participante la prima probă au evidențiat dificultățile testului, unii comparând nivelul de exigentă cu cel din domeniul magistraturii, și au cerut eliminarea mecanismelor de numire informală, favorizând transparența concursurilor naționale.
Sursă: edupedu
Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Diana Ghimiși și asistat AI.