Cine organizează efectiv competiția?
În data de 13 octombrie, zeci de mii de cadre didactice vor parcurge prima etapă a selecției naționale pentru ocuparea posturilor de director și director adjunct, un demers care marchează prima astfel de competiție după edițiile din 2021 și 2022. Pe masa de lucru se află aproximativ 8.000 de poziții vacante în grădinițe, școli gimnaziale și licee.
Ultimele știri
Trotinetele electrice au restricții în parcuri și pe bulevardele Sectorului 6: doar 15 km/h și zone
Weekend de flamenco, operă și dans în Sectorul 2: Viva España transformă Pictor Arthur Verona într-o mică Spanie
Reforma TAROM: Guvernul Niculescu propune grupul aeronautic național
Accident în Craiova, cu 20 de persoane implicate. A fost activat Planul Roșu de IntervențieDupă cinci ani în care administrarea unităților de învățământ a fost preluată, într-o măsură tot mai accentuată, de persoane desemnate prin simple semne ale pixului, acest moment ar fi trebuit să reprezinte o oportunitate pentru stat de a chema la luptă profesorii competenți, independenți politic și lipsi de patronaje în structurile de control.
Așteptarea era ca candidații să fie aleși exclusiv pe baza cunoștințelor și a capacității lor de a îmbunătăți școala. Totuși, atitudinea Ministerului Educației și Cercetării în ultimele săptămâni transmite un mesaj contrar.
Indiferent dacă această abordare este deliberată sau nu, consecința imediată este descurajarea exact acelei categorii de specialiști de care sistemul educațional are nevoie cel mai mult.
„Nu putem promite perfectiunea”
Când a fost întrebat de publicația Ziarul de Iași dacă mecanismul de selecție asigură o interferență minimă a factorului politic, ministrul Mihai Dimian a formulat o „Participați cu încredere, dar nu pot să garantez că totul va fi ireproșabil”. Pentru a gestiona eventualele nemulțumiri sau nedreptăți, oficialul a invocat existența dreptului de contestație și a posibilității de a merge în instanță la finalul procesului. În cadrul aceluiași dialog, Dimian a admis că o parte dintre participanți se vor simți „inhibați” sau vor fi supuși unor presiuni semnificative. Ministrul a relatat, de asemenea, experiențele sale din cadrul celor 30 sau 40 de comisii de evaluare în care a fost implicat anterior.
El a descris situații în care toți evaluatorii emiteau aceeași notă, diferită de cea pe care el o considera corectă.
„Mă întrebam cum reușiți să vă sincronizați atât de bine?”, a comentat Dimian, etichetând aceste episoade drept „excepții”.
A rămas neclar dacă a raportat vreodată o instituție competentă pentru neregulile observate direct, pentru care nu pare a fi luat acum măsuri preventive clare, aspect pe care ar fi putut-l menționa explicit.
Imaginează-ți perspectiva unui profesor care intenționează să candideze pentru conducerea instituției în care a predat timp de 15 ani. Acesta trebuie să compileze un dosar complex, să elaboreze un plan managerial bazat pe strategia de dezvoltare a școlii, să treacă două probe eliminatorii, să susțină o evaluare a planului și să participe la un interviu în fața unei comisii.
Procesul necesită luni de muncă intensă și riscă să afecteze relațiile cu colegii și cu inspectoratul. Omul care Pentru un astfel de specialist, concluzia logică este simplă: efortul nu mai este justificat. Cei care rămân motivați sunt, de obicei, cei care nu au nevoie de garanții formale, deoarece beneficiază deja de o protecție informală.
Un ministru care a asistat la comisii care par să voteze conform unor directive externe nu ar trebui să reducă observația la o simplă anecdotă de divertisment, mai ales că a prezentat scena cu un zâmbet care nu a fost urmat de nicio acțiune concretă. Există obligația de a explica ce măsuri a luat atunci și ce face acum pentru a preveni repetarea fenomenului. Dimian nu a furnizat nuna dintre aceste informații.
Arbitrii desemnați fără concurs
Organizarea efectivă a competiției revine inspectoratelor școlare județene. Începând cu 1 septembrie 2026, toți cei 42 de inspectori școlari generali și toți cei 109 inspectori generali adjuncți din țară ocupă funcțiile prin detașare în interesul învățământului, desemnați prin decizia ministrului.
Ultima competiție pentru aceste poziții a avut loc în 2017, iar mandatele respective au expirat în 2021. Patru miniștri consecutivi nu au organizat o nouă selecție. Acești oficiali, aleși politic, desemnează la rândul lor toți inspectorii subordonați, aproximativ 1000 de persoane.
Toți aceștia își datorează funcția „pixului” cuiva și trăiesc cu teama de a-l pierde. Unsprezece dintre inspectorii generali sunt noi în funcție de la 1 septembrie. În județele Caraș-Severin și Mehedinți, șefii de inspectorat afiliați PSD au fost înlocuiți cu reprezentanți PNL, motivarea oficială fiind depășirea bugetului.
Când a fost întrebat cine formulează propunerile, Dimian a Ministrul susține că inspectorul participă la comisia de interviu doar „pentru a asigura legalitatea, nu pentru a domina procesul”. Totuși, metodologia aprobată de propriul minister spune altceva. Inspectorul școlar general constituie comisile prin decizie. Un inspector sau un metodist al inspectoratului prezidează comisia de interviu.
Aceeași structură, condusă de un inspector, evaluează planul managerial, o etapă subiectivă și eliminatorie, cu un prag de aprobare la nota 7. Președintele comisiei „mediază diferențele” atunci când notele evaluatorilor diverg cu mai mult de 3 puncte.
Dacă reprezentanții consiliilor locale, ai firmelor sau ai universităților nu își desemnează delegații la timp, inspectorul școlar general le înlocuiește cu un inspector sau un metodist.
Cine formulează propunerile?
Contestațiile la interviu sunt examinate de o comisie din alt județ, în care, în afară de președinte, trei dintre ceilalți patru membri sunt inspectori sau metodiști, adică aparțin aceluiași aparat numit fără concurs.
Rezultatele finale sunt validate de consiliul de administrație al inspectoratului, iar numirea și contractul de management se formalizează împreună cu inspectorul școlar general.
Deși primele două probe, testele din 13 și 20 octombrie, sunt corectate automat de o platformă informatică, tot ce urmează, adică exact segmentul care decide câștigătorul, trece prin filtrul inspectoratelor. Aceiași inspectori au stabilit deja cine ocupă scaunul de director. Acești oficiali nu intră în concurs cu o poziție neutră.
În ultimele luni, au decis cine administrează școlile până la finalizarea selecției, au plasat manual peste 8.000 de directori, iar pe fiecare decizie de detașare „în interesul învățământului” se precizează clar că, oricând, prin decizia inspectorului șef, detașarea poate încesa.
În martie 2026, 5.841 de funcții de conducere erau ocupate prin detașare, dublând cifra de acum un an. Modul în care s-au realizat anumite numiri la 1 septembrie ilustrează bine dinamica.
La Liceul Tehnologic Tomis din Constanța, consiliul profesoral a votat cu 40 la 10 pentru directoarea în funcție, Valentina Apostol.
Totuși, inspectoratul a detașat, de la 1 septembrie, ca director o inspectoare a ISJ Constanța, Alina-Viorica Dumitrașcu, responsabilă cu managementul instituțional, exact persoana a cărei aviz fusese respins de profesori.
Aceeași inspectoare era printre autorii procedurii prin care se evaluează anual directorii, evaluare care influențează menținerea lor în funcție.
Inspectorul școlar general Claudia Portase a explicat că factori decizivi sunt decizia inspectorului general și avizul consiliului de administrație al ISJ, avizul consiliului profesoral fiind doar consultativ.
Cu alte cuvinte, profesorii sunt consultați, dar opinia lor nu este determinanta.
La Școala Gimnazială Săcălaz din Timiș, directoarea Manuela Matits a fost înlocuită printr-o decizie adoptată pe 17 iulie în consiliul de administrație al inspectoratului, motivată de ISJ Timiș ca fiind luată „exclusiv în interesul unității de învățământ”.
Matits a afirmat că nu i s-a reproșat niciodată nimic și nu înțelege logica schimbării. La Liceul Tehnologic nr. 1 Corod din Galați, directoarea Adriana Masgras, care câștigase de două ori concursul, relatează că a fost înlocuită cu o altă profesoară, deși consiliul profesoral s-a pronunțat de două ori, cu majoritate covârșitoare, pentru ea, iar noii directoare nu i s-a acordat aviz.
Masgras atribuie schimbarea unui conflict cu primarul comunei. Am solicitat explicații de la ISJ Galați. La Colegiul Național B.
Hasdeu din Buzău, directoarea adjunctă Anca Florea, evaluată cu Foarte bine timp de patru ani consecutivi și fără nicio sancțiune, nu a mai fost numită de la 1 septembrie.
Explicația ISJ Buzău a fost că aceasta nu și-a depus acordul pentru detașare. „Nu eram informată despre procedură, nimeni nu mi-a comunicat-o”, a Succesoarea sa, o profesoară a colegiului, fostă inspectoare adjunctă și șefă de organizație PNL de tineret, își depusese acordul încă din 13 august.
Inspectoratul a negat orice corelație între pozițiile publice ale acesteia și decizia luată. Într-o scrisoare către ministrul Dimian, Florea a menționat că „managementul inspectoratelor este puternic viciat de interese de grup meschine”. Ministerul nu a Directorii instalați astfel vor fi, în multe cazuri, și candidați la concurs.
Ei pornește cu un avantaj pe care metodologia nu îl anulează. Candidații externi trebuie să își construiască planul managerial bazându-se pe planul de dezvoltare instituțională al școlii, document aflat sub controlul directorului actual.
La Colegiul Hasdeu, singurul plan de dezvoltare publicat pe site era cel pentru perioada 2022-2025, iar prelungirea sa a fost aprobată cu trei zile înainte de deschiderea înscrierilor, la aproape două luni după termenul prevăzut în metodologie. La acel moment, era singura școală din județ în această situație. Mai mult, doi dintre cei cinci membri ai comisiei de interviu sunt profesori din școala condusă chiar de directorul-candidat. O metodologie care protejează complicitatea, nu evaluatorul onest.
Metodologia conține și reguli care, citite alături de povestea ministrului, relevă lacune majore.
Sursă: edupedu
Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Mihai Peticilă și asistat AI.