Detaliile tehnice confirmă că doar 6 candidați au promovat!
Reacțiile oficiale privind primele etape ale selecției pentru conducerea unităților de învățământ au fost dominate de comentariile lui Sorin Ion, secretar de stat în cadrul Ministerului Educației și Cercetării. Funcionarul guvernamental a oferit explicații referitoare la proba de competențe din cadrul concursului național pentru funcțiile de director, ediția 2026. În special, Ion s-a referit la colegii care nu au reușit să treacă de pragul de promovare, sugerând posibile dificultăți în gestionarea timpului disponibil.
Ultimele știri
Trotinetele electrice au restricții în parcuri și pe bulevardele Sectorului 6: doar 15 km/h și zone
Weekend de flamenco, operă și dans în Sectorul 2: Viva España transformă Pictor Arthur Verona într-o mică Spanie
Reforma TAROM: Guvernul Niculescu propune grupul aeronautic național
Accident în Craiova, cu 20 de persoane implicate. A fost activat Planul Roșu de IntervențieEl a explicat că, știind faptul că nota minimă necesară este de 6, candidații ar fi trebuit să se concentreze pe obținerea a cel puțin 12 Conform spuselor sale, mulți participanți nu au reușit să-și gestioneze eficient minutele alocate.
Evenimentul central al acestei zile a fost susținerea probei de competențe, conform calendarului oficial stabilit pentru data de marți, 13 octombrie. Toți profesorii înscriși la acest concurs au fost supuși acestui test eliminatoriu.
Structura examenului a impus rezolvarea a 20 de grile cu un singur Publicul larg a pută consulta subiectele respective imediat după terminarea lucrului, documentele fiind puse la dispoziție online.
Statistica generală indică o rată de promovare destul de ridicată la acest nivel. Dintr-un total de candidați prezenți, exact 4.615 persoane au obținut o notă peste sau egală cu 6. Aceasta reprezintă o proporție de 69% dintre toți cei care au participat efectiv la probă. Media generală a notelor a fost de 6,45, un indicator care reflectă nivelul mediu al performanței.
În ceea ce privește aspectele logistice, în particular disponibilitatea materialelor de lucru, Sorin Ion a detaliat modul în care au fost livrate subiectele. El a menționat că documentația a fost imprimată pe șase foaie, cu textul plasat doar pe o singură parte a hârtiei.
Pentru a optimiza spațiul și a reduce manipularea excesivă a hârtiei în sălile de examen, s-a decis ca partea neimprimată a fiecărui plic să fie utilizată ca suprafață de ciornă.
O altă observație importantă făcută de secretarul de stat vizează profilul disciplinar al candidaților care au obținut punctaj maximal. Deși s-ar fi putut anticipa ca acești profesioniști să provină exclusiv din domeniul matematic, realitatea a fost diferită. Aproximativ jumătate dintre cei cu note de 10 au fost profesori de matematică, însă au existat și profesori de Limba română sau Istorie care au atins punctajul perfect.
Ion a explicat acest fenomen prin faptul că o parte din itemi a evaluat abilități de raționament numeric elementar, cum ar fi calculul procentelor sau operații simple de împărțire, nu necesitând cunoștințe avansate de specialitate.
Situația a stârnit interesul și printre liderii academici existenți. Ionela Neagoe, conducătoarea Colegiului Național Gheorghe Lazăr, și Andreia Bodea, șefa Colegiului Național „I. L. Caragiale” din București, se numără printre cele 2.069 de persoane care au eșuat la această primă barieră. Ambele cadre didactice au criticat public durata alocată pentru test, considerând-o insuficientă pentru volumul și complexitatea sarcinilor.
Ionela Neagoe a formulat o provocare ironică, sugerând că reprezentanții ministerului ar trebui să susțină ei înșiși testul în aceeași limită de timp pentru a înțelege dificultatea.
Ea a subliniat că problema majoră a fost presiunea timpului. Andreia Bodea a fost mai specifică, menționând că i-a lipsit un singur punct pentru promovare, motivul fiind epuizarea minutelor disponibile înainte de finalizarea tuturor sarcinilor. Cei doi profesori au discipline diferite: Limba și literatura română pentru Neagoe și Limba franceză pentru Bodea.
Critica a fost susținută și de Radu Gologan, președintele Societății de Științe Matematice din România, care este și profesor universitar. El a calificat intervalul de timp alocat la proba de competențe ca fiind „exagerat de scurt”.
Argumentul său se bazează pe diferența de stil cognitiv, afirmând că un specialist în domenii umaniste are nevoie de o perioadă mai lungă pentru analiza problemelor comparativ cu un matematician.
Radu Gologan susține criticile privind selecția!
Reacția a fost amplificată și de Anca Tîrcă, expert în pedagogie, care a publicat pe rețelele sociale impresii bazate pe feedback-ul direct de la profesorii participanți. Ea a descris examenul ca fiind extrem de stresant, evidențiind două probleme principale: formularea unor enunțuri lungi și complexe, precum și defecțiuni tehnice, inclusiv blocarea platformei digitale de evaluare în mai multe centre de concurs.
Un alt semnal venit din teren a fost emis de Violeta Estrella Bontilă, directoarea Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara, care a raportat absența unor ciornă suplimentare, deși Ministerul a anunțat utilizarea dospatei albe a plicurilor.
Detaliile tehnice ale probei, conforme cu anunțul Ministerului Educației și Cercetării, confirmă că dintre cei 6.684 de candidați prezenți, cei 4.615 promovați vor continua procesul. Rata de reușită este precis calculată la 69,05%, iar mediana notelor a fost 6,5, în timp ce media a fost 6,45. Aceste valori sunt preliminare, înainte de soluționarea contestațiilor. Proba s-a desfășurat în 42 de centre, două fiind localizate în capitală, iar evaluarea a fost realizată integral digital, printr-o platformă dedicată.
Testul a conținut 20 de itemi, fiecare cu patru opțiuni de Subiectele au fost create de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare și au acoperit scenarii ipotetice din viața școlii, distribuite astfel: 7 itemi de raționament verbal, 7 de raționament numeric și 6 de raționament logic.
Un calcul realizat de Edupedu. ro, bazat pe datele oficiale ale MEC, sugerează o consecință structurală pentru sistemul educațional. Minim 3.030 de poziții de director și director adjunct în școlile de stat nu mai pot fi acoperite prin acest concurs național din 2026, odată cu eliminarea de la prima probă.
Această cifră este un minim teoretic, bazat pe ipoteza că toți cei 4.615 supraviețuitori vor promova toate etapele ulterioare (proba scrisă, evaluarea planului managerial și interviul) și fiecare va ocupa o funcție distinctă.
Înainte de testul din 13 octombrie, cel puțin 1.001 de funcții rămăseseră fără niciun candidat potențial. Astfel, prima probă a triplat numărul pozițiilor neocupabile la acest moment.
Calendarul rămâs pentru restul procesului este strict definit.
Proba scrisă este programată pentru 20 octombrie, cu afișarea imediată a rezultatelor în aceeași zi. Perioada de depunere a contestațiilor se încheie pe 21 octombrie, iar rezultatele definitive se publică pe 22 octombrie. Proiectele planurilor manageriale ale celor care au trecut primele două etape vor fi transmise președinților comisiilor de interviu între 21 și 23 octombrie.
Evaluarea administrativă a acestor proiecte va avea loc între 21 octombrie și 4 noiembrie, cu contestații acceptate până pe 5 noiembrie și soluționate până pe 9 noiembrie.
Rezultatele finale ale acestei etape administrative se vor publica pe 10 noiembrie, moment în care se stabilește și eligibilitatea pentru a doua rundă de interviuri.
Programarea interviurilor propriu-zise se face pe 10 și 11 noiembrie, iar sesiunile de interviu se desfășoară în intervalul 12-27 noiembrie. Contestațiile la interviu pot fi depuse până pe 2 decembrie, cu soluționarea lor menită a fi finalizată până pe 7 decembrie.
Afișarea rezultatelor finale ale întregului concurs este stabilită pentru 9 decembrie. Candidații admisi la mai multe funcții vor trebui să își exprime opțiunea finală pentru o singură unitate pe 10 decembrie.
Validarea legală a acestor rezultate în consiliul de administrație al inspectoratului școlar va avea loc pe 11 decembrie, iar deciziile de numire vor fi emise și comunicate până pe 16 decembrie 2026, devenind operative începând cu 1 ianuarie 2027.
Sursă: edupedu
Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Diana Ghimiși și asistat AI.