Cât costă de fapt un bilet
Călătoria cu metroul în București ar putea deveni brusc mult mai scumpă. Conform analizei costurilor reale de exploatare și a declarațiilor sindicalilor, prețul biletului s-ar putea tripla, în urma unei reduceri drastice a subvenției acordate Metrorex.
Ultimele știri
Trump susține că are obligația de a interzice anumite publicații la Casa Albă
Pasajul Ciurel va fi prelungit spre Centură, Iuliu Maniu respiră
Primarul Ciucu critică semafoarele stricate din București, în timp ce susține că nu-i lasă să fie eficient
Punerea în siguranță a blocului din Rahova începe cu 480 de susținătoriMarian Artimon, președintele Unității Sindicatul Liber din Metrou (USLM), a explicat într-un interviu pentru Agerpres că costul efectiv al transportului unui pasager se apropie de 14 lei. Această sumă reflectă realitatea: cheltuieli cu întreținerea, energia, personalul și infrastructura. În prezent, tariful plătit de călători este mult sub această valoare, diferența fiind acoperită de stat.
Un bilet obișnuit, achiziționat prin abonament, costă 2,3 lei, iar cel unitar, 5 lei. Sindicaliștii subliniază că aceste sume nu acoperă nici măcar o parte semnificativă a costului real. Subvenția de stat compensează exact diferența dintre ce plătește pasagerul și ce costă efectiv exploatarea sistemului. Fără acest sprijin financiar, tariful ar trebui să se apropie de cei 14 lei pentru a asigura viabilitatea operațională.
Tăierea bugetului și impactul asupra rețelei
Guvernul a implementat recent o tăiere masivă a subvenției destinate Metrorex, reducând fondurile cu peste 40%. Vorbim despre o scădere de 515 de milioane de lei din bugetul necesar funcționării zilnice a rețelei. Măsura a generat îngrijorări serioase printre angajați și sindicaliști, care avertizează că, fără un nou echilibru de finanțare, scumpirea tarifelor devine inevitabilă – și posibil extremă.
Experții remarcă că situația din București nu este izolată în contextul european. În majoritatea statelor membre ale UE, transportul subteran este considerat un serviciu public esențial și beneficiază de subvenții semnificative din bugetele statale sau locale. În cele mai multe cazuri, veniturile din biletare acoperă doar între 20% și 50% din costurile totale de exploatare și întreținere, diferența fiind completată prin sprijinul public.
În Franța, rețeaua metroului din Paris este susținută prin contribuții majore de la regiunea Île-de-France și prin taxa Versement Mobilités, plătită de companiile locale. Pasagerii francezi plătesc doar aproximativ 30% din costul real al călătoriei. În Germania, rețelele U-Bahn și S-Bahn din orașe precum Berlin, München și Hamburg primesc finanțări de la guvernele de land și de la nivel federal, incluzând programe de reducere a tarifelor pentru categorii vulnerabile. În Spania, Madrid și Barcelona beneficiază de subvenții centrale și regionale care acoperă peste 50% din tarife, cu reduceri suplimentare de până la 100% pentru tineri și navetiști. În Austria, Primăria Viena subvenționează constant rețeaua de metro, asigurând accesibilitate și stabilitate financiară.
Modele europene de finanțare
Conform acestor modele, experții sugerează că o scumpire drastică a tarifelor în București ar putea fi evitată prin reintroducerea sau menținerea unui nivel adecvat de subvenții, mai ales în contexte de inflație și creștere a costurilor cu energia și salariile. Fără un astfel de mecanism de sprijin, riscul unei crize în transportul public – cu efecte asupra mobilității urbane și accesibilității pentru populația cu venituri scăzute – devine real.
Sindicaliștii Metrorex au subliniat că declarațiile privind costul real de 14 lei nu sunt speculații, ci se bazează pe analizele interne ale operatorului privind cheltuielile pe kilometru și pe pasager. Ei insistă pe necesitatea unui dialog transparent între autoritățile publice, operatorul și reprezentanții angajaților pentru a găsi o soluție durabilă care să protejeze atât calitatea serviciului, cât și accesibilitatea pentru toți cetățenii.
Posibilitatea triplicării prețului biletului de metro din București nu este doar o ipoteză teoretică, ci o consecință directă a reducării subvențiilor. Fără o intervenție urgentă de partea guvernului sau a autorităților locale, tarifele vor ajunge să reflecte costul real de exploatare, transformând fundamental natura accesibilității transportului public în capitală. O soluție echilibrată ar trebui să combine responsabilitatea financiară cu principiul de serviciu public, asigurând că metroul rămâne o opțiune viabilă și egalitară pentru toți locuitorii Bucureștiului.
Sursă: b365
Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Diana Popa și asistat AI.