România trece la ora de iarnă 2026 la cea mai timpurie dată din ultimii ani

Trecerea la ora de iarnă e o ajustare ușor de digerat?

Calendarul 2026 aduce o schimbare de oră neobișnuit de timpurie pentru România

Ultimele știri

Trotinetele electrice au restricții în parcuri și pe bulevardele Sectorului 6: doar 15 km/h și zoneWeekend de flamenco, operă și dans în Sectorul 2: Viva España transformă Pictor Arthur Verona într-o mică SpanieReforma TAROM: Guvernul Niculescu propune grupul aeronautic naționalAccident în Craiova, cu 20 de persoane implicate. A fost activat Planul Roșu de Intervenție

În anul 2026, cetățenii României vor experimenta revenirea la ora standard într-o perioadă mai devreme decât în anii precedenți, conform regulamentelor europene actuale.

Această ajustare a ceasurilor implică mutarea indicatorului cu o oră în sens invers, oferind astfel o noapte cu o oră suplimentară de somn potențial.

Deși acest proces este perceput de obicei ca fiind mai blând pentru organism comparativ cu tranziția din primăvară, când se pierde o oră de repaus, modificarea afectează totuși ritmul circadian, programul zilnic de odihnă și nivelul de energie general.

Conform sistemului implementat în spațiul Uniunii Europene, schimbarea are loc în ultima duminică a lunii octombrie. Dat fiind modul în care se dispune calendarul pentru anul viitor, această zi cade pe data de 25 octombrie. Acest lucru determină ca România să revină la ora legală la limita inferioară a intervalului permis de regulă, adică între 25 și 31 octombrie.

Momentul exact al intervenției va fi noaptea de sâmbătă, 24 octombrie, spre duminica, 25 octombrie 2026. La ora 04:00, mecanismul ceasurilor va fi setat înapoi la ora 03:00. Consecința directă este faptul că ziua de duminică va cuprinde 25 de ore, nu 24. Există o particularitate notabilă a calendarului anului 2026: ambele tranziții sezoniere ale orei au avut loc cu o zi mai devreme față de anul 2025. De exemplu, perioada de vară a început pe 29 martie 2026, în contrast cu data de 30 martie din 2025. Similar, revenirea la ora standard se realizează pe 25 octombrie, în timp ce anul trecut a fost necesar așteptarea până pe 26 octombrie.

Mecanistic, trecerea la ora de iarnă este considerată o ajustare mai ușor de digerat de către majoritatea populației. Procesul presupune doar retragerea cu o oră a acelor ceasurilor. Astfel, în intervalul nocturn dintre sâmbătă și duminică, ora 04:00 devine oficial ora 03:00. Zilei de duminică, 25 octombrie, îi sunt atribuite astfel cele 25 de ore menționate anterior. Un beneficiu imediat este faptul că lumina naturală va fi disponibilă cu aproximativ o oră mai devreme în primele ore ale dimineții.

Tehnologia modernă facilitează această tranziție: telefoanele inteligente, calculatoarele și majoritatea dispozitivelor conectate la rețelele digitale își actualizează automat setările de dată și oră, cu condiția ca opțiunea de sincronizare automată să fie activată.

Totuși, ceasurile mecanice sau analogice, precum și anumite aparate electronice autonome, necesită o intervenție manuală pentru a fi aliniate cu noua realitate temporală.

După efectuarea acestei schimbări, România va ieși din fusul orar al Europei de Est de vară (EEST, UTC+3) și va reveni la fusul orar standard al Europei de Est (EET, UTC+2).

Impactul asupra fiziologiei umane reprezintă un subiect de interes major. Ajustarea orei perturbă brusc echilibrul dintre programul social impus, expunerea la lumină și ritmul circadian, cunoscut sub numele de „ceas biologic”, care guvernează, printre altele, ciclurile de somn și starea de vigilanță.

Cercetările evidențiază diferențe semnificative între efectele tranziției primăverati și cele ale celei toamnene.

O analiză sistematică publicată în 2025, care a agregat date din 27 de studii dedicate somnului, a demonstrat că deficiențele legate de durata și calitatea odihnei sunt mai pronunțate în momentul în care indivizii pierd efectiv o oră de somn.

Persoanele care se identifică cu un cronotip de tip „vârc” (care preferă programul seral) par să fie cele mai vulnerabile la această schimbare.

Adoptarea orei de vară e asociată cu ce efecte?

În cazul tranziției din octombrie, dinamica este inversă: deoarece ceasurile sunt date înapoi, există, cel puțin teoretic, o oportunitate de a câștiga o oră suplimentară de somn.

Cu toate acestea, corpul uman poate necesita câteva zile pentru a recalibra orele de culcare, trezire, consumul mesei și expunerea la lumină.

Cercetătorii propun ca explicații posibile pentru aceste variații lipsa de somn, tulburarea ritmului circadian și schimbarea bruscă a momentului în care persoanele se trezesc și își inițiază activitățile zilnice.

Aceeași analiză epidemiologică din 2026 a constatat, de asemenea, că adoptarea orei de vară este asociată, în anumite studii, cu o creștere pe termen scurt a incidentelor cardiovasculare și a accidentelor rutiere grave. Pe de altă parte, în cazul revenirii la ora standard din toamnă, imaginea este diferită; unele date indică chiar o scădere a mortalității generale și a accidentelor de muncă în perioada imediat următoare schimbării.

Pentru a facilita adaptarea, specialiștii în medicina somnului recomandă menținerea unui program constant al orelor de culcare și trezire, utilizând lumina naturală ca instrument principal de reglare a ritmului circadian. În zilele care urmează după schimbarea orei, expunerea la lumină naturală în dimineață poate fi benefică, la fel cum este evitarea modificărilor drastice ale programului de somn în zilele de weekend.

Pentru majoritatea populației, ajustarea cu o singură oră generează cel mult o perioadă scurtă de acomodare.

Efectele pot fi însă mai vizibile la persoanele cu programe neregulate de somn, la cei care lucrează în ture sau la indivizii care suferă deja de un deficit cronic de odihnă.

Perioada 2026 marchează o extremă a calendarului, urmând ca în 2027 să se ajungă la cealaltă extremă. Data exactă a schimbării variază de la un an la altul tocmai pentru că regula este ancorată de ultima duminică a lunii, nu de o dată fixă.

În ultimii ani, România a efectuat trecerea la ora de iarnă pe 29 octombrie în 2023, pe 27 octombrie în 2024 și pe 26 octombrie în 2025.

În 2026, operațiunea are loc pe 25 octombrie. În schimb, în 2027, ultima duminică va fi situată pe 31 octombrie, fiind cea mai târzie dată posibilă. Astfel, între schimbările din 2026 și 2027, calendarul traversează practic distanța maximă între cele două extreme ale intervalului permis.

Debatele privind eliminarea schimbării sezoniere a ceasurilor continuă de mai mulți ani în cadrul Uniunii Europene. Comisia Europeană a avansat în 2018 o propunere formală pentru abolirea ajustării orei de două ori pe an. Parlamentul European s-a exprimat ulterior în favoarea abandonării acestui sistem, însă statele membre nu au reușit să obțină acordul necesar pentru punerea în aplicare a măsurii.

Până la adoptarea unei decizii comune definitive, sistemul actual rămâne valabil.

România și celelalte state membre care aplică ora de vară vor continua, prin urmare, să dea ceasurile înainte în ultima duminică din luna martie și înapoi în ultima duminică din luna octombrie.

Sursă: mediafax

Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Marius Vale și asistat AI.