România are nevoie urgentă de mai multă energie pentru a trece cu bine de anotimpurile extreme

De ce e crucială creșterea consumului de energie?!

România se confruntă cu o necesitate imperioasă de a intensifica generarea de electricitate pentru a naviga cu succes prin fluctuațiile termice ale sezonului următor. Această afirmație a fost făcută de Sorin Elisei, care deține funcția de secretar general la Ministerul Energiei, într-o intervenție publică din data de 8 octombrie, la un eveniment dedicat sectorului energetic.

Ultimele știri

Închiderea balconului fără autorizație: impozitul se dublează pentru proprietariHouthii au lovit palatul prezidențial din Aden: cinci morți și 16 rănițiProiectul de stocare de 950 MW ar putea dubla capacitatea României de energie stocatăBanca Mondială lansează un plan masiv de finanțare pentru mineralele critice

El a subliniat că, la orizontul apropiat, țara noastră trebuie să își maximizeze capacitatea de producere a curentului electric, condiție esențială pentru a înfrunta cu succes atât frigul iernii, cât și canicula verii viitoare.

Aceste declarații survin într-un context în care semnalele de alarmă se multiplică. Cu doar două zile înainte, Cristian Buşoi, secretar de stat în cadrul aceleiași instituții, a emis un avertisment ferm, sugerând că cetățenii și industria trebuie să se pregătească pentru o iarnă și o primăvară din anul 2027, perioade în care tarifele la energie electrică ar putea atinge cote foarte ridicate.

O poziție similară a fost adoptată și de Dan Drăgan, expert recunoscut în domeniul energiei și fost secretar de stat, care a susținut că criza actuală va avea repercusiuni extrem de grave în această iarnă, impunând o conștientizare deplină a situației din partea tuturor actorilor implicați.

În detaliu, Sorin Elisei a analizat impactul modificărilor legislative recente, declarând că, începând cu anul 2024, s-a creat un mediu favorabil, marcat de „lumină verde” pentru dezvoltatorii de sisteme de stocare, în special baterii, datorită noilor reguli de tarifare. La momentul în care se discutau aceste ajustări, în luna mai, deja existau în curs de aprobare nouă gigawați de putere, bazate pe Avize Tehnice de Racordare (ATR), un indicator pozitiv al dinamismului sectorului.

Oficialul a atribuit această evoluție, în parte, stimulentei oferite de Ministerul Energiei, finanțate prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin Fondul de Modernizare.

Deși există încă zece sau chiar o sută de megawați care întâmpină dificultăți tehnice, fie la instalațiile cu baterii, fie la cele fotovoltaice, se anticipatează ca sutele sau chiar mii de megawați anunțate în ultimele luni să intre în Punerea în Funcțiune (PIF) în perioada imediat următoare, permițându-le astfel să livreze energie într-un cadru de piață echilibrat.

Un alt aspect crucial menționat de Elisei este rolul consolidant al bateriilor

Un alt aspect crucial menționat de Elisei este rolul consolidant al bateriilor în piața contractării pe termen lung, de tip PPI (Planul Prioritar de Interconectare).

Ministerul Energiei urmărește nu doar producția simplă de energie regenerabilă și curată, ci și orientarea atenției către piață, către clienții finali și, în special, către sustenabilitatea prețurilor în acest nou context.

Reprezentantul ministerului a subliniat importanța reluării creșterii consumului de energie electrică, evitând astfel tendințele de economisire excesivă care afectează activitatea economică. Deși au existat investiții în autoconsum din partea clienților industriali, obiectivul pentru 2027 ar trebui să fie facilitarea apariției a noi proiecte pe piață, asigurând o intersecție optimă între cerere și ofertă la un preț care să garanteze competitivitatea industriei românești.

Această creștere a consumului ar crea spațiu pentru numeroase proiecte noi, deși procesul de autorizare se lovește de provocări legate de Codul Urbanismului.

Strategia pe termen scurt, cea care „ne doare și ne arde” cel mai mult, se concentrează pe acumularea unei cantități maxime de producție disponibile acum, pentru a traversa iarna și vara viitoare, urmată de o consolidare structurală după anii 2027 și 2028. Focalizarea trebuie să cadă pe proiecte de calitate, asigurând o piață funcțională care să beneficieze atât producătorii, cât și utilizatorii finali.

Situația actuală este agravată de faptul că, de aproximativ două luni, reactorul numărul doi de la Centrala Nucleară de la Cernavodă este oprit, lăsând întregul complex nuclear închis. Când ambele unități erau operaționale, centrala acoperea circa 20% din totalul producției cu unități dispecerizabile din România.

Din momentul în care centrala a fost oprită complet, deficitul de energie a fost acoperit prin importuri, la prețuri superioare celor interne, accentuând presiunea asupra bugetelor și a competitivității economiei.

Sursă: dcnews

Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Doinița Manic și asistat AI.