Numărul insolvențelor a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani

Cine este Alina Popa de la Coface România?

Cifra record de 3.855 de proceduri de insolvență inițiate în prima jumătate a anului 2026 marchează un vârf statistic neîntâlnit de la urmă opt ani, conform analizei recente publicate de Coface România. Această cifră reflectă o escaladare de 12,36% în raport cu intervalul echivalent din 2025, ilustrând o tensiune crescută în lanțul valoric local. Dominanța în clasamentul sectorial aparține domeniului comercial, care a acumulat 860 de dosare de faliment, poziționându-se pe primul loc în ierarhia riscurilor de insolvență.

Ultimele știri

Trump susține că are obligația de a interzice anumite publicații la Casa AlbăPasajul Ciurel va fi prelungit spre Centură, Iuliu Maniu respirăPrimarul Ciucu critică semafoarele stricate din București, în timp ce susține că nu-i lasă să fie eficientPunerea în siguranță a blocului din Rahova începe cu 480 de susținători

Pe plan macroeconomic, contextul internațional a demonstrat o reziliență remarcabilă în cursul primelor șase luni ale lui 2026, însă economia națională a traversat o fază dificilă de stagflație. Aceasta s-a manifestat prin coexistența unei contracții a produsului intern brut cu o persistență a presiunilor inflaționiste.

Indicatorul central al activității economice, PIB-ul României, a suferit o retragere de 0,8% pe serie brută și de 1,6% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu aceleași luni din 2025.

Această erodare a valorii adăugate a fost determinată în mod decisiv de prăbușirea consumului final și de aplicarea unor măsuri stricte de consolidare a finanțelor publice.

Factorul principal care a trântit ușa creșterii economice locale în primele șase luni ale anului 2026 a fost scăderea drastică a consumului, cu o amplitudine de 5,7%. Această reducere constituie cea mai profundă contracție înregistrată în ultimele 16 ani, subliniind fragilitatea cererii interne. Simultane, presiunea asupra puterii de cumpărare s-a menținut la cote ridicate, inflația generalizată atingând 10,4% în luna iunie a anului 2026. Din perspectiva cumulului de la începutul exercițiului financiar, creșterea prețurilor a fost de 3,8%.

În contrast cu tendințele anterioare, disciplina bugetară a înregistrat progrese notabile; deficitul public s-a strâns cu 1,65 puncte procentuale, coborând de la 3,64% din PIB la un nivel de 2% din PIB, comparativ cu perioada similară din 2025.

În zona euro, performanțele economice au depășit prognozele inițiale în prima parte a anului, deși cererea internă a continuat să se miște pe valori reduse, menținând o dependență structurală de fluxurile de export. Incertitudinile generate de factorul geopolitic, în special conflictele active în Ucraina și Orientul Mijlociu, au consolidat un climat de instabilitate la niveluri record.

Alina Popa, Country Manager la Coface România, a subliniat că ecosistemul antreprenorial local rămâne comprimat de triada formată din încetinirea ritmului de creștere, costuri operaționale ridicate și necesitatea consolidării fiscale. Proiecțiile indică o persistare a presiunilor asupra disciplinei de plată și o continuare a traiectoriei ascendente a numărului de falimente.

Totuși, se conturează un semnal optimist: un număr tot mai mare de entități juridice optează pentru implementarea unor scheme de restructurare preventivă, intervenind înainte ca disfuncțiile financiare să atingă stadii critice de nesalvabilitate.

Topul sectorialelor afectate de insolvențe în primul semestru al anului curent este condus de Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, cu 860 de cazuri, urmat imediat de Construcții, cu 852 de dosare, și de Transport și depozitare, cu 478 de situații. Analiza comparativă a primelor șapte sectoare de activitate relevă o dinamici distinctă: sectorul Agricultură, silvicultură și pescuit a înregistrat o explozie a numărului de insolvențe, cu o creștere de aproape 78% față de prima jumătate a lui 2025.

Pe locul secund se situează Activitățile profesionale, științifice și tehnice, cu un avans de 21%, iar Construcțiile au raportat cu 17% mai multe insolvențe decât în primele șase luni ale anului precedent.

Concentrarea ridicată a fenomenului de insolvență, care acoperă 85% din totalul cazurilor înregistrate în primele șapte sectoare, este corelată direct cu ponderea mare a acestor domenii în economia națională. Din punct de vedere al structurii pieței, companiile active din aceste sectoare reprezintă 72,7% din totalul entităților juridic funcționale, având în vedere atât statutul legal, cât și existența unei cifre de afaceri pozitive.

În intervalul ianuarie-iunie 2026, domeniul Comerțului a suferit o retragere a veniturilor din vânzări, generând o încetinire vizibilă a ritmului de activitate. Declinul a fost alimentat de trei piloni negativi: o inflație agresivă (de peste 10%), o reducere a cererii agregate și o încredere a consumatorilor aflată la minimumuri istorice.

Pe de altă parte, sectorul Construcțiilor a oferit o imagine diferită, evoluând pozitiv în prima jumătate a anului 2026. Volumul lucrărilor executate a crescut cu 13,9% (pe serie brută) față de aceeași perioadă din 2025. Cu toate acestea, studiile anterioare ale Coface au reiterat constant faptul că construcțiile rămân un domeniu cu profil de risc ridicat, susceptibil la volatilități.

Sectorul industrial a înregistrat, de asemenea, o performanță negativă, producția industrială din România scăzând cu 3,3% în S1 2026, față de 2025, conform datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS). Ponderea industriei în structura PIB-ului României a suferit o eroziune semnificativă, ajungând la aproximativ 15% în primul semestru al anului 2026, în timp ce în 2015 acest indicator era de 23,8%.

Motorul principal al acestei scăderi a fost industria prelucrătoare, care absoarbe circa 80% din producția industrială totală a țării.

A suferit și industria o scădere severă?

Tiberiu Chesoi, Head of Claims Department la Coface România, a comentat peisajul provocator conturat de datele statistice pentru mediul de afaceri local.

El a punctat faptul că numărul companiilor cu o cifră de afaceri superioră a 500.000 de euro care au intrat în insolvență în această perioadă este cu peste 60% mai mare decât în intervalul similar din 2025.

Dinamica procedurilor de salvări preventive a cunoscut o accelerare: în primele șase luni ale anului 2026 au fost inițiate 98 de noi proceduri de concordat preventiv, față de doar 64 în prima jumătate a lui 2025.

Aproape 60% dintre aceste entități au raportat o cifră de afaceri peste pragul de 500.000 de euro în anul financiar 2025.

Această tendință sugerează o adoptare tot mai largă a mecanismelor de protecție juridică de către companii cu o maturitate managerială și o anvergură operațională superioară, amplificând astfel impactul economic și social al acestor măsuri.

Din perspectiva geografică, regiunea NORD-EST (cuprinzând județele Iași, Bacău, Suceava, Neamț, Botoșani și Vaslui) a experimentat o creștere spectaculoasă a insolvențelor, de aproape 40%. Acest fenomen poate fi atribuit densității mari de microîntreprinderi din zonă, active în sectoarele considerate cele mai vulnerabile: Comerț, Construcții, Transport și Depozitare, precum și HORECA.

O traiectorie similară se observă în regiunea SUD-VEST (Dolj, Gorj, Vâlcea, Mehedinți și Olt).

Aici, numărul de companii nou înmatriculate a crescut modest, cu doar 1,6% în primele șase luni ale anului 2026, în contrast cu un ritm național de 7,9%.

În paralel, insolvențele au înregistrat o creștere de peste 22% față de S1 2025.

Aceste date confirmă ipoteza conform căreia, într-un mediu marcat de inflație persistentă și consolidare fiscală în context de recesiune, regiunile cu un PIB per capita mult sub media națională se dovedesc a fi cele mai expuse șocurilor.

Deși presiunile constante asupra mediului de afaceri, vizibile prin creșterea numărului de dizolvări și suspendări, afectează în special segmentul IMM-urilor, capacitatea de regenerare a economiei rămâne o caracteristică definitorie. Ritmul ridicat al înmatriculărilor noi susține potențialul antreprenorial, chiar dacă balanța se înclină spre ieșiri. Numărul companiilor radiate în prima jumătate a anului 2026 a atins 46.283, reprezentând o creștere de 6% față de intervalul corespunzător din anul anterior.

Pe de altă parte, în S1 al anului curent, numărul înregistrărilor noi a crescut cu 8% față de perioada similară din anul precedent, din care 41.491 au fost societăți cu Cumularea tuturor acestor presiuni – inflație, austeritate fiscală și fragilizarea cererii – a început să producă efecte tangibile și negative.

Atât numărul companiilor radiate, cât și cel al entităților intrate în insolvență se află la cote maxime istorice.

Metodologic, prezentul studiu a luat în calcul exclusiv insolvențele nou deschise, bazându-se pe datele publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC).

Analiza indicatorilor financiari ai firmelor analizate s-a sprijinit strict pe declarațiile financiare depuse la Ministerul Finanțelor Publice (MFP) în perioada de referință, prelucrate de echipa Coface.

Documentul a fost finalizat în septembrie 2026.

Sursă: hotnews

Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / HotNews.ro și asistat AI.