Directorii de școli din România învață să conducă pe propria piele?

Oare notele mari garantează directori buni?

Sistemul educațional din România suferă de o lacună fundamentală: viitorii șefi ai unităților de învățământ sunt lăsați să învețe meseria prin erori, fără o pregătire formală adecvată.

Ultimele știri

Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politiceÎntreruperi de curent de luni în București, Ilfov și GiurgiuTikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintaleKarol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altora

Daniela Orășanu, actuala conducătoare a Colegiului Tehnic de Căi Ferate „Unirea” dintr-Pașcani, a subliniat această realitate într-o declarație pentru Ziarul de Iași, arătând că managerii școlari se formează adesea în condiții de criză, suportând consecințele pe propria persoană și pe instituția pe care o administrează. Această lipsă de structură este evidentă în momentul preluării funcției, unde un nou director poate prelua responsabilitatea pentru aproximativ 1.000 de elevi, nefiind dotat cu nicio experiență practică în domeniul managerial.

Conform observațiilor directoarei, procesul de selecție lasă mult de dorit. Candidații sunt aleși printr-un examen și apoi părăsiți singuri imediat ce își asumă mandatul, fără sprijin tehnic sau mentorat.

Orășanu explică că un cadru didactice excelent poate deveni candidat la funcția de director fără să fi condus vreodată o echipă sau o instituție, și fără ca cineva să fi evaluat anterior abilitățile sale de management, competențe esențiale din prima zi de funcționare.

Ea atrage atenția asupra confuziei frecvente dintre performanța academică la concurs și capacitatea reală de a gestiona o școală. Au existat cazuri în care directori cu note foarte mari la examen au preluat școli aflate într-o stare precară, dar și situații inverse, ceea ce demonstrează că o notă excelentă oferă doar dreptul de a participa la ocuparea postului, nu și aptitudinile necesare pentru succes.

Abilitățile de conducere se verifică în timp, în practică, nu în câteva ore de probă la examen, având în vedere că mandatul unui director se întinde pe o perioadă de patru ani.

Importanța durabilității este cheia evaluării corecte a unui manager educațional.

Ce se întâmplă cu noul concurs național?

Orășanu susține că un director competent este cel al cărui sistem funcționează fluid chiar și în absența sa fizică.

Din păcate, criteriile actuale ale concursurilor nu reușesc să măsoare aceste aspecte critice, ele neîncadrându-se în baremele stricte ale probelor scrise.

În timp ce examenul este un eveniment scurt, impactul deciziilor manageriale este pe termen lung, iar ceea ce contează este starea școlii după plecarea directorului, nu doar nota obținută în sala de examinare.

Pe fondul dezbaterilor privind calitatea selecției, Sorin Costreie, ministrul Educației și Cercetării, a comentat recent situația la Digi24. El a recunoscut existența unor contestații formulate de candidați și a declarat că autoritățile trebuie să verifice în primul rând dacă există probleme legale.

Contextul acestor dezbateri este dat de desfășurarea concursului național pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din anul 2026.

Conform calendarului oficial, marți, 20 octombrie, profesorii care au depășit etapa eliminatorie, axată pe competențe, au susținut proba scrisă. Rezultatele preliminare, comunicate jurnaliștilor acreditați de Ministerul Educației înainte de soluționarea contestațiilor, arată o rată de promovare extrem de ridicată, de 98,24%. Din totalul de 4.600 de candidați prezenți, 4.519 au atins pragul minim de aprobare, nota 7, iar 700 dintre ei au obținut nota maximă, 10.

Cum arată calendarul final al probelor?

Aceste cifre contrastează puternic cu datele de la prima probă eliminatorie, din 13 octombrie, când rata de promovare, după contestații, fusese de 69,11%.

Deși diferența de peste 29 de puncte procentuale pare alarmantă, ea se explică prin faptul că la a doua probă au participat exclusiv cei care au trecut primul test.

Presa specializată, Edupedu. ro, a mai notat că Ministerul Educației a modificat procedura concursului în timpul desfășurării acestuia, chiar înainte de proba scrisă a doua, permițând candidaților să primească foi separate pentru ciornă oficială.

Calendarul detaliat al concursului de directori 2026 prevede etape precise. După proba scrisă din 20 octombrie, rezultatele s-au afișat în aceeași zi, cu depunerea contestațiilor în 20 și 21 octombrie și afișarea rezultatelor finale pe 22 octombrie.

Proiectele planurilor manageriale ale celor promovați la ambele probe anterioare sunt transmise președinților comisiilor de interviu în intervalul 21-23 octombrie.

Evaluarea administrativă a acestor proiecte se realizează între 21 octombrie și 4 noiembrie, cu posibilitatea contestațiilor în perioada 23 octombrie - 5 noiembrie și soluționarea lor până pe 9 noiembrie.

Rezultatele finale ale evaluării administrative se publică pe 10 noiembrie, moment în care se stabilește dreptul candidaților de a participa la a doua etapă a interviului. Programarea efectivă a interviurilor are loc pe 10 și 11 noiembrie, iar probele de interviu se desfășoară în intervalul 12-27 noiembrie. Contestațiile la proba de interviu pot fi depuse între 12 noiembrie și 2 decembrie, cu soluționarea lor până pe 7 decembrie. Rezultatele definitive ale întregului concurs se afișează pe 9 decembrie.

Sursă: Edupedu