Deficitul bugetar scade la 3,82% din PIB în 2026

Deficitul bugetar scade la 3,82% din PIB?

În primele nouă luni ale anului 2026, deficitul bugetar a scăzut la 3,82% din PIB, după ce în perioada ianuarie‑septembrie 2025 a atins 5,35%. Ministerul Finanțelor a subliniat că reducerea deficitului a venit împreună cu o creștere a veniturilor și o scădere a cheltuielilor, comparativ cu PIB-ul.

Ultimele știri

Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politiceÎntreruperi de curent de luni în București, Ilfov și GiurgiuTikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintaleKarol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altora

Recetățile totale ale bugetului general consolidat au ajuns la 522,07 miliarde de lei, creștere de 11,8% față de aceeași perioadă a anului precedent. Ca procent din PIB, acestea au crescut de la 24,4% la 25,4%. Veniturile fiscale, în special TVA‑ul și fondurile europene, au stat la bază: veniturile nete din TVA au atins 18,27 miliarde de lei, o creștere de 24,8% față de anul precedent, impulsionată de modificările din Legea nr. 141/2025.

Impozitul pe salariu și pe venit a adunat 47,27 miliarde de lei, creștere de 7,8%. Contribuțiile de asigurare au ajuns la 165,40 miliarde de lei, 6,8% mai mult decât în 2025.

Cum se compară veniturile și cheltuielile?

Impozitul pe profit a crescut cu 8,7%, ajungând la 30,13 miliarde de lei, iar impozitul pe proprietate a ajuns la 11,80 miliarde de lei, 29,9% mai mult.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană pentru plăți și donații au fost de 48,79 miliarde de lei, 39,3% peste nivelul din 2025.

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au fost de 600,59 miliarde de lei, creștere nominală de 5,5% față de 2025. Ca procent din PIB, acestea au scăzut de la 29,7% la 29,2%. Cheltuielile personale au fost de 122,14 miliarde de lei, 4,54 miliarde de lei mai mici decât în 2025.

Ce schimbări aduc politicile salariale la cheltuielile publice?

Ministerul subliniază că dezvoltarea economică este legată de reducerea majorărilor salariale și de măsurile de limitare a cheltuielilor salariale în sectorul bugetar.

Cheltuielile pentru bunuri și servicii au crescut cu 8,9%, ajungând la 77,34 miliarde de lei, în principal datorită plăților mai mari în sănătate. Cheltuielile cu dobânzi au atins 50,63 miliarde de lei, 10,69 miliarde peste nivelul din 2025, reprezentând 2,5% din PIB. Cheltuielile de asistență socială au fost de 187,93 miliarde de lei, aproape la nivelul anului precedent.

Investițiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei, ajungând la 107,77 miliarde de lei, comparativ cu 82,62 miliarde în 2025. 70,68% din plățile de investiții au fost proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv prin programe europene și Planul național de recuperare și rezistență (PNRR).

Pe 14 octombrie 2026, ministerele și alte instituții publice centrale au efectuat plăți de 76,57 miliarde de lei pentru proiecte finanțate de fondurile europene și de cercetare și dezvoltare, reprezentând 64,6% din creditele bugetare aprobate pentru aceste programe. Din acest total, plățile PNRR au fost de 44,63 miliarde de lei, iar cele pentru fondurile europene nerambursabile de 31,94 miliarde de lei.

Cum influențează fondurile europene investițiile publice?

România nu a recuperat încă 6,43 miliarde EUR din PNRR.

Până în prezent, 13,27 miliarde EUR au fost recuperate, aproximativ două treimi din valoarea totală a planului, incluzând 8,95 miliarde EUR de granturi și 4,32 miliarde EUR de împrumuturi.

Conform notei din partea Ministerului Finanțelor, încă trebuie recuperate 6,43 miliarde EUR: 2,08 miliarde EUR pentru cererea de plată nr. 5, închisă la Comisia Europeană, și 4,35 miliarde EUR pentru cererea de plată finală nr. 6, depusă la 30 septembrie 2026.

Ce pași se fac pentru recuperarea fondurilor PNRR?

Decizia Comisiei Europene privind cererea finală este așteptată până la 20 noiembrie 2026.

Ministerul avertizează că sumele referitoare la obiectivele care nu vor fi validate de Comisia Europeană nu vor mai fi recuperabile din subvențiile PNRR și că aceste cheltuieli vor rămâne în bugetul național. La 30 septembrie, veniturile bugetare de stat din subvențiile PNRR au fost de 22,27 miliarde de lei, în timp ce plățile pentru proiectele finanțate prin subvenții au fost de 27,19 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor pregătește evaluarea investițiilor.

Sursă: Mediafax