Banca Mondială avertizează: România își reduce deficitul, dar economia va scădea în 2026

România se va distanca negativ de vecinii emergenți?

Economia națională se află pe un drum complex, marcat de o contracție previzibilă pentru anul curent, în timp ce instituițiile internaționale subliniază necesitatea unei ajustări budjetare fără precedent în contextul regional. Potriv datelor recente publicate marți de Banca Mondială într-un document actualizat despre perspectivele macroeconomice din zonă, România se pregătește să traverseze o perioadă dificilă, cu un produs intern brut estimat să scadă cu 0,5% în 2026.

Ultimele știri

Trotinetele electrice au restricții în parcuri și pe bulevardele Sectorului 6: doar 15 km/h și zoneWeekend de flamenco, operă și dans în Sectorul 2: Viva España transformă Pictor Arthur Verona într-o mică SpanieReforma TAROM: Guvernul Niculescu propune grupul aeronautic naționalAccident în Craiova, cu 20 de persoane implicate. A fost activat Planul Roșu de Intervenție

Această evoluție negativă este atribuită direct impactului consolidării fiscale și al creșterii costurilor legate de energie.

Deși perspectiva imediată este una pesimistă, analiștii instituției financiare globale anticipă o revigorare a creșterii în următorii ani, susținută de recuperarea veniturilor reale și de o tendință de stabilizare a inflației.

Ajustarea bugetară implementată de București este descrisă ca fiind cea mai ambițioasă din întreaga regiune a Europei și Asiei Centrale. Obiectivul principal este reducerea deficitului bugetar cu aproape două puncte procentuale, astfel încât acest indicator să ajungă la nivelul de 6% din PIB până la finalul anului 2026.

Această mișcare agresivă de echilibrare a conturilor publice este realizată prin combinarea unor măsuri specifice pentru majorarea veniturilor cu un control mult mai strict al cheltuielilor curente.

Totuși, raportul evidențiază faptul că, în ciuda presiunii pe cheltuieli, investițiile publice se mențin la un nivel considerabil, reprezentând aproximativ 8% din PIB.

O parte semnificativă din aceste investiții, peste 70%, este finanțată din fonduri europene, ceea ce permite menținerea unui ritm ridicat de modernizare a infrastructurii chiar și în contextul strângerii curelei de creditare.

În ceea ce privește dinamica regională, România se va distanca negativ față de vecinii săi cu economie emergentă. Proiecțiile Băncii Mondiale indică o contracție exclusivă pentru România în 2026, în timp ce celelalte state din zona Europei Centrale menționate în studiu vor înregistra creștere pozitivă.

Pentru comparație, Polonia este așteptată să avanseze cu 3,6%, Bulgaria cu 2,6%, iar Croația cu 2,2%.

La scară mai largă, întreaga zonă a Europei și Asiei Centrale va vedea încetinirea ritmului de creștere economică, de la 2,6% în 2025 la doar 2,2% în 2026.

Dacă luăm în considerare exclusiv statele din afara Rusiei, scăderea este și mai pronunțată, de la 3,7% la 3%.

Această încetinire generală este determinată de prețurile energiei la niveluri ridicate, de incertitudinile geopolitice și economice, dar și de o expansiune mai lentă a principalelor piețe partenere comerciale.

Progrese notabile în reformele digitale!

Chiar dacă costurile de împrumut pentru guvernele din Europa și Asia Centrală au cunoscut o creștere, generând îngrijorări legate de sustenabilitatea fiscală, situația României pare să beneficieze de o percepție mai favorabilă din partea piețelor financiare. Creșterea moderată a ratelor de dobândă aplicabile datoriei suverane românești ar putea semnaliza o recunoaștere a eforturilor de consolidare fiscală.

Cu toate acestea, efectul asupra economiei reale al acestei ajustări va fi profund, temperând cererea internă pe termen mediu, pe măsură ce sistemul economic tranziționează către un model de dezvoltare centrat pe investiții, nu pe consum.

Prognoza detaliată indică o reluare a creșterii cu aproximativ 1,7% în 2027 și 2% în 2028, confirmând ipoteza unei redresări graduale după șocul din 2026.

Pe plan structural, România înregistrează progrese notabile în implementarea reformelor din domeniile digital, fiscal și energetic.

Un exemplu emblematic este proiectul Neptun Deep, din sectorul gazelor naturale, care implică investiții estimate la circa 4 miliarde de euro. Producția din acest zăcământ offshore este programată să debuteze în 2027, adăugând o componentă nouă de independență energetică. Totuși, vulnerabilitățile economiei românești persistă, în special prin dependența mare de industria automobilistică și de dinamica pieței europene.

Acest sector strategic generează aproximativ 17% din totalul exporturilor de mărfuri ale țării, ceea ce expune contul comercial la orice încetinire din industriei auto din UE sau la o intensificare a concurenței din partea actorilor externi.

Banca Mondială avertizează că lanțurile de producție auto sunt primele afectate de ritmul lent de creștere al Uniunii Europene și de presiunea competitivă globală.

Un capitol distinct al raportului este dedicat potențialului revoluționar al inteligenței artificiale (AI), văzută ca un instrument crucial pentru compensarea declinului productivității și a provocărilor demografice. Datele arată că aproximativ 20% dintre angajații din Europa și Asia Centrală dețin poziții expuse semnificativ automatizării prin AI, grup predominant format din tineri și persoane cu un nivel educat ridicat.

Paradoxal, doar sub 10% dintre companii utilizează deja această tehnologie, în principal pentru sarcini operaționale de bază.

Principalele obstacole includ competențele educaționale și manageriale insuficiente, accesul limitat la puterea de calcul și lipsa unor baze de date integrate și interoperabile.

Concluzia analiștilor este că principalul risc al următorului deceniu nu constă în utilizarea excesivă a AI, ci tocmai în adoptarea și adaptarea acesteia într-un ritm prea lent. Pentru a permite tehnologiei să stimuleze productivitatea și să genereze noi sectoare economice, se recomandă extinderea accesului la capacitatea de calcul la prețuri accesibile, investiții masive în dezvoltarea competențelor umane și atragerea unor fluxuri mai ample de capital privat.

Doar prin aceste măsuri, tehnologia poate deveni motorul necesar pentru o creștere sustenabilă pe termen lung, depășind constrângerile actuale.

Sursă: mediafax

Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Luiza Moldovan și asistat AI.