Bucureștiul vid în pandemie: imagini care par din altă viață

Ce schimbări majore se ascundeau în spatele fațadelor liniștite?

Imaginea unui București aproape vid, cu siluete rare de oameni izolați și cuprinși de frică, pare să provină dintr-o altă epocă, deși timpul trecut este relativ scurt. Aceste cadre vizive, capturate de Andrei Bîrsan și publicate de Antoaneta Dohotariu pe 11 octombrie 2026, sunt deja un document istoric al „coșmarului” numit pandemie. Publicația B365 le prezintă sub titlul „Bucureștiul lui Andrei”, oferind o privire personală asupra acelei perioade dificile. Ne întrebăm: ne amintim încă clar de capitala românească în plină erupție a epidemiei de Coronavirus?

Ultimele știri

Trotinetele electrice au restricții în parcuri și pe bulevardele Sectorului 6: doar 15 km/h și zoneWeekend de flamenco, operă și dans în Sectorul 2: Viva España transformă Pictor Arthur Verona într-o mică SpanieReforma TAROM: Guvernul Niculescu propune grupul aeronautic naționalAccident în Craiova, cu 20 de persoane implicate. A fost activat Planul Roșu de Intervenție

Pare că a trecut o eternitate, ceea ce sugerează că memoria colectivă uită mai repede suferințele decât bucuriile.

Spre deosebire de zgomotul de toate zilele, clădirile de birouri din Pipera, Aurel Vlaicu și Grozăvești s-au golit brusc, peste noapte. Angajații au fost trimiși acasă să lucreze de la distanță, transformând locuințele în birouri temporare.

Bucureștiul a parat înghețat. Ideea de „acasă” a devenit complexă: refugiu liniștit, dar și gropă de anxietate, o formă de detenție voluntară, cu efecte pozitive și negative. Pentru prima oară, părinții au avut mai mult timp pentru copii.

Evenimentele sociale s-au mutat pe video. Comerțul online a explodat. Câinii de companie au beneficiat de o libertate neașteptată: erau singurele ființe care puteau circula liber fără document justificativ.

Multe persoane, inclusiv autorul, au împrumutat câini de prieteni doar pentru a putea ieși la plimbare legal.

În spatele fațadelor liniștite, se ascundeau schimbări majore. În timpul restricțiilor, Bucureștiul a pierdut clădiri istorice prin demolări discrete, efectuate în umbră, profitezând de confuzia generală.

Gestionarea deșeurilor a devenit caos: gunoiul rămânea neatins de zile. Consumul de alcool a crescut spectaculos. Autorul amintește de sticle goale găsite la gheță.

Igiena a devenit o adevărată obsesie!

Datele INSP confirmeză: România a fost printre țările UE cu cele mai mari rate de „binge drinking”, amplificat de stresul crizei sanitare mondiale. A venit și o „infodemie”: teorii de conspirație și știri false apocalipsice, răspândite pe scară largă.

Regulamentele impuneau adeverințe de la angajator sau declarații pe proprie pentru a merge la muncă.

Nerespectarea Ordonanței Militare nr. 3, semnată de președintele Klaus Iohannis, aducea multe de 100 până la 5.000 lei și riscul unui dosar penal, cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.

În Centrul Vechi, vântul flugea printre zeci de restaurante, cafenele, teatre și săli închise luni întregi. Fotografii lui Andrei surprind totuși un moment de respiro, când restricțiile au început să se ușureze.

Igiena a devenit obsesie. Mâncările livrate erau spălate de curieri sau lăsate pe balcon peste 24 de ore, în crezând că virusul moare. Se evita contactul cu balustradele, cu ușile, cu butoanele. Spălarea mâinilor era ritual permanent – un obicei pe care mulți îl păstrează și azi. Acest episod a fost cel mai mare șoc social, medical și economic din istoria modernă a Bucureștiului și a României.

Primăvara 2021 a adus valul trei, cu variante Delta.

Spitalele bucureștene au fost la limită, cu pacienți în stare critică la record. Dar în primele luni ale 2021, rata infectărilor a scăzut sub 2 la mie în mai. Campaniile de vaccinare rulează: până la sfârșitul lui iulie, aproximativ 30% din populația Bucureștiului era imunizată.

Andrei Bîrsan, care lucra într-un birou din Pipera, a trecut la distanțat odată cu instalarea molimei. A fotografiat un moment de relaxare după o carantină îndelungată. Deși măska era obligatorie, mulți o purtau din obișnuit. Andrei a găsit un rulat de film alb-negru, foarte expirat, primit de la un prieten. A fost catalizatorul pentru a se întoarce la fotografia pe film. A făcut portrete de părinți cu copiii la fereastră, de câini care doarmeau în soare, de străzi vide cu o singură figură la distanță.

Aceste imagini, simple și profonde, rămân amintirea unei zile în care chiar și respirarea a parut un lux.

Sursă: b365

Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Antoaneta Dohotariu și asistat AI.