Cum se studiază corali fără a-i distruge?
Un fosil de coral vechi de 420 de milioane de ani, descoperit în Munții Bucegi, este expus miercuri la Muzeul Național Geologic, ca parte a expoziției „Marea Nevizibilă – lumea subacvatică nevăzută”. Este primul fosil de coral descoperit pe teritoriul României și face parte din colecția de Paleontologie a muzeului.
Ultimele știri
Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politice
Întreruperi de curent de luni în București, Ilfov și Giurgiu
TikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintale
Karol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altoraUn alt punct culminant al expoziției este prezentarea unei metode non-invasive de studiu al coralilor. Jamie Craggs, de la Carol Spawning International, a folosit un ecograf APLIO i700 pentru a observa ouăle fertilizate evoluând în interiorul unui coral dur.
Până acum, cercetătorii trebuiau să disecă un coral pentru a verifica dacă procesul artificial de reproducere a reușit, ceea ce ducea la moartea lui. Acum, coralul poate fi monitorizat și verificat fără a fi compromis, relatează News. ro.
Proiectul, început acum doi ani, a generat peste 800.000 de embrioni, iar 65.000 de corali au fost deja replantați în habitatul lor. Expoziția prezintă 13 imagini care surprind detaliile coralilor, de la culorile și formele lor la momentul reproducerii până la fragilitatea recifelor pe care le construiesc. Prin experiențe VR, vizitatorii pot explora universul recifului, iar fotografia cu lentile câștigă adâncime și mișcare pe măsură ce unghiul de vizualizare se schimbă.
Cât de gravă e situația recifelor?
Iulia Becheanu, de la Canon România, a declarat la deschiderea expoziției că tehnologia a permis cercetătorilor să reproducă condiții perfecte de reproducere a coralilor, pentru a reconstrui recifele, despre care organizațiile de mediu estimează că vor dispărea în aproximativ 50 de ani. Degradarea coralilor nu este o poveste care atrage clicuri pe Internet și publicul TV.
E o realitate. Coralurile care erau de culoare foarte strălucitoare sunt acum albe și distruse. Eu spun că 50 de ani este o estimare optimistă pentru dispariția lor sau reducerea suprafeței, după cum estimează cercetătorii.
De exemplu, după cum arată Marea Roșie, cred că undeva într-un univers de 20 de ani, dacă oamenii de știință nu intervin în mod consecvent și dacă noi, companiile private, nu susținem aceste acțiuni, lucrurile nu vor arăta bine, a adăugat Becheanu.
Ramona Bălășcuță, directorul Muzeului Geologic Național, a subliniat că fosilul face parte din perioada Siluriană târziu și este dovada vie că, în trecut, zona Munților Bucegi era sub apă. „Cu această expoziție, reprezentanții Muzeului Național Geologic arată că buceii făceau parte dintr-o altă zonă geografică, țara noastră era sub apă, iar aceasta este dovada vie”, a declarat Bălășcuță.
Acest tip de corali se bazează pe un schelet de calcar, cu bază din carbonat de calciu. După ce moare, prin sculptură, cimentare și suprapunere, formează noi roci sedimentare.
De ce e important acest fosil?
Fosilul se află în colecția muzeului din primele zile ale Institutului Geologic Român, 1908-1910, iar pentru această expoziție a fost scos special din depozit. Muzeul Geologic Național deține 74.744 de specimene, din care doar o mică parte este expusă, restul aflându-se în colecții subterane accesibile doar cercetătorilor.
„La prima vedere, un fosil poate să nu ne spună prea multe despre estetică, dar oamenii de știință sunt încântați”, a spus directorul, sperând că cât mai mulți oameni și tineri vor vizita expoziția. Monica Macova, cercetător, a explicat că fosilul ne spune cât de fierbinte era apa și cât de oxigenată, demonstrând că acolo unde astăzi sunt munți, a existat o mare.
Ceea ce vedem astăzi pe expoziție aici este doar casa în care a locuit.
Această specie, Favosites niagarensis, a dispărut.
Sursă: Digi24