Mega-anchetă în construcții: Evaziune fiscală de peste 55 de milioane de lei

Cum funcționa caruselul evaziunii?

Polițiștii și procurorii au descins în zeci de locații din țară, într-o operațiune de amploare care vizează o rețea uriașă de evaziune fiscală în domeniul construcțiilor. Vizate sunt Municipiul București și județele Iași, Giurgiu, Prahova, Maramureș, Dâmbovița și Ilfov, lovitură fiind condusă de ofițerii BCCO Iași, alături de procurorii DIICOT.

Ultimele știri

Trotinetele electrice au restricții în parcuri și pe bulevardele Sectorului 6: doar 15 km/h și zoneWeekend de flamenco, operă și dans în Sectorul 2: Viva España transformă Pictor Arthur Verona într-o mică SpanieReforma TAROM: Guvernul Niculescu propune grupul aeronautic naționalAccident în Craiova, cu 20 de persoane implicate. A fost activat Planul Roșu de Intervenție

Investigația scoate la iveală o grupare infracțională organizată, suspectată de evaziune fiscală, delapidare, folosirea abuzivă a creditului social și spălare de bani.

Potrivit Poliției Române, schema funcționa încă din 2021 și era pusă la cale de peste douăzeci de indivizi care au evitat plata taxelor specifice industriei prin intermediul unui lanț comercial fictiv, format din firme beneficiare, entități intermediare și societăți fantomă.

Membrii rețelei aveau roluri bine împărțite și acționau ca un ceasornic. Unii identificau firmele potrivite, alții scriau documente justificative, făceau transferurile bancare sau scoteau banii direct în numerar.

De ce n-aveau nicio legătură cu economia reală?

Mecanismul se baza pe facturi emise pentru servicii inexistente sau umflate artificial, mai ales pe șantierele de construcții. Cu ajutorul situațiilor de lucrări și al proceselor-verbal de recepție, totul părea perfect legal pe hârtie. Scopul final?

Deducerea ilegală a TVA-ului, tăierea taxelor și deturnarea de cash fără nicio legătură cu economia reală.

Verificările au arătat că firmele din schemă nu făceau, de fapt, nicio activitate productivă care să justifice sumele vehiculate. Multe nu aveau angajați, capacitate logistică sau parteneri comerciali reali.

Cât de mare e paguba lăsată în urmă?

Banii erau plimbați dintr-o firmă în alta și apoi scoși rapid din bănci, pentru a li se pierde urma. Suspecții controlau tot circuitul închis, în care firmele făceau afaceri doar între ele, o marcă inconfundabilă a evaziunii sistematice.

Factura pentru stat este piperată: minimum 16.665.844 de lei între 2023 și 2025, din care 9.067.303 lei reprezintă TVA-ul neachitat, iar 7.598.538 lei este impozitul pe profit evitat. În plus, alte societăți comerciale au fost păgubite cu peste 38.729.358 de lei în aceeași perioadă, ducând prejudiciul total la peste 55 de milioane de lei.

Suspecții vor fi duși la audieri la sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Iași. La această operațiune de amploare au participat polițiști de la Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, structurile din București, Ploiești, Giurgiu, Ilfov, Dâmbovița și Maramureș, alături de criminaliști și luptători de la Acțiuni Speciale din IPJ Iași.

De asemenea, au intervenit trupele speciale ale jandarmeriei din București, Dâmbovița, Prahova și Gruparea Mobilă Prahova.

Sursă: mediafax

Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Iulian Moşneagu și asistat AI.