Un hibrid de trăsături de 800 g!
Descoperirea unei noi specii de pasăre din perioada jurasică, numită Yuezhuornis yangyuanensis, a provocat o reconsiderare profundă a modului în care înțelegem istoria evolutivă a aviarilor. Descoperită în provincia Fujian, din sud-estul Chinei, această creatură surprinzătoare datează de acum aproximativ 150 de milioane de ani și pune la îndoială ideea conform căreia păsările s-au format exclusiv prin adaptarea la zbor.
Ultimele știri
Trotinetele electrice au restricții în parcuri și pe bulevardele Sectorului 6: doar 15 km/h și zone
Weekend de flamenco, operă și dans în Sectorul 2: Viva España transformă Pictor Arthur Verona într-o mică Spanie
Reforma TAROM: Guvernul Niculescu propune grupul aeronautic național
Accident în Craiova, cu 20 de persoane implicate. A fost activat Planul Roșu de IntervențieMin Wang, paleontologul implicat în studiu, a subliniat că noua fosilă infirmă paradigma clasică care susținea că selecția naturală a modelat planul corporal al păsărilor sub presiunea constantă a necesității de a zbura.
Conform declarațiilor sale, acest specimen schimbă radical ipotezele privind aspectul fizic al păsărilor din Jurasic, oferind o perspectivă mult nuanțată asupra diversității anatomice din acea epocă.
Specimenul, care cântărea în jur de 800 de grame, este descris ca un amestec hibrid de trăsături, combinând elemente distinctive ale păsărilor moderne cu caractere ale dinozaurilor. Deși posedă aripi pline, dezvoltate integral, dimensiunile lor relativ mici în raport cu restul corpului sugerează că zborul nu era principalul mijloc de deplasare pentru acest animal.
Structura osoasă a craniului era subțire, specifică aviarelor, iar pelvisul prezentat o configurație asemănătoare celor aflate la păsările actuale.
Totuși, Yuezhuornis păstra și moșteniri clare din linia sa dinosauridă: unghia în formă de seceră de pe al doilea deget, o armă ofensivă remarcabilă, similară cu cea a prădătorilor terestri precum Velociraptor, Deinonychus sau Troodon.
Echipajul anatomic a schimbat totul?
Această caracteristică indica o viață predominant pe pământ, unde astfel de unghii ar fi fost esențiale în vânătoare.
Wang a menționat că, datorită acestei echipaje anatomică, Yuezhuornis ar fi putut rivaliza direct cu dinozaurii mici non-aviari pentru capturat prada.
Dinții săi, mari, dense și zimțați, căptuseau maxilarele, o trăsătură frecvent asociată cu dinozaurii carnivori, dar absență la majoritatea păsărilor. În plus, animalul avea o coadă lungă și osificată, specifică dinozaurilor, reamintind cele mai vechi forme cunoscute ale aviarelor.
Min Wang a exprimat uimirea sa față de cât de apropiată de rădăcinile evolutive era această specie, având o capacitate de zbor posibil limitată sau chiar inexistentă.
Steve Brusatte, alt paleontolog de renume, a caracterizat noua specie drept „o pasăre ciudată”, comparând scheletul său cu un monstru Frankenstein, un amestec dezordonat de componente anatomice diferite. El a subliniat importanța majoră a acestei descoperiri, demonstrând că păsările timpurii și rudele lor imediate erau mult mai diverse în ceea ce privește planurile corporale și trăsăturile structurale decât se credea anterior.
Mai mult, datele sugerează că unele dintre primele păsări nu excela în zbor, existând posibilitatea ca anumite linii evolutive să fi derivat din strămoși capabili de zbor, dar care s-au întors ulterior la o existență terestră, zburând rar sau niciodată.
Yuezhuornis se alătură astfel celebrei specii Archaeopteryx, de mult timp considerată cea mai veche pasăre cunoscută, într-un grup restrâns de descoperiri recente care arată că evoluția aviarilor a fost un proces mult mai complex și variat decât se presupunea.
Sursă: mediafax
Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Ioana Târziu și asistat AI.