PNL nu tolerează Nicușor Dan, amenință CCR la vot Guvernului Mureș

Conform articolului 63, alineatul (2) din Constituția României

Conflictul politic dintre Partidul Național Liberal și președintele Nicușor Dan se intensifică în jurul viitorului Executiv condus de Siegfried Mureșan, în special în ipoteza în care Guvernul ar fi respins la vot. Vicepreședintele PNL, Alexandru Muraru, a anunțat într-un interviu acordat publicației Adevărul că formațiunea sa ia în calcul sesizarea Curții Constituționale a României (CCR) dacă Parlamentul va refuza să acorde votul de încredere noului cabinet. Conform explicațiilor oferite de Muraru, liberalii consideră că șeful statului nu ar trebui suspendat din funcție, partidul neavând o poziție favorabilă acestei măsuri, dar există o divergență majoră privind interpretarea textului constitucional. De aceea, PNL solicită instanța de jurisdicție constitucională să tranșeze acest conflict presumtiv.

Ultimele știri

Închiderea balconului fără autorizație: impozitul se dublează pentru proprietariHouthii au lovit palatul prezidențial din Aden: cinci morți și 16 rănițiProiectul de stocare de 950 MW ar putea dubla capacitatea României de energie stocatăBanca Mondială lansează un plan masiv de finanțare pentru mineralele critice

Esențial este că, în scenariul în care Guvernul Mureșan nu obține majoritatea necesară, președintele ar fi obligat să inițieze procedura pentru organizarea alegerilor anticipate.

Curtea ar trebui să clarifice dacă șeful statului are dreptul de a continua să desemneze noi candidați la funcția de prim-ministru, chiar dacă aceștia sunt respinși succesiv de legislativ, sau dacă este legat de obligația de a dizolva Parlamentul și de a convoca un scrutin anticipat. Cele două variante invocate de liderul liberal subliniază incertitudinea actuală: fie președintele poate propune oricâte guverne, fie este constrâns să convoace alegerile.

Votul pentru învestirea Guvernului Siegfried Mureșan este programat pentru data de 30 septembrie, miercuri, începând cu ora 13:00. Cabinetul are nevoie de 233 de voturi pentru a fi investit, însă se bazează pe sprijinul a trei partide politice, care împreună dețin 170 de mandate. Această diferență numerică amplifică tensiunile și duce la o dezbatere publică tot mai aprigă asupra posibilității organizării unor alegeri anticipate, o variantă care, acum patru luni, părea improbabilă.

În paralel cu dezbaterile politice, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a intrat pe scenă cu o inițiativă legislativă destinată a pregăi terenul pentru un eventual scrutin anticipat. Instituția a publicat proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul electoral, reafirmând poziția sa constantă, susținută și prin comunicatele din 14 iulie 2026, conform căreia alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate. Documentul nu pune la îndoială posibilitatea desfășurării unui astfel de scrutin, ci își propune să asigure, în caz că acesta va avea loc, respectarea integrală a Constituției și a garanțiilor legale oferite fiecărui alegător, indiferent de locație. Proiectul a fost făcut public în data de 28 septembrie 2026 și poate fi consultat pe platforma www.roaep.ro, la secțiunea dedicată legislației electorale și transparenței decizionale.

Publicul are posibilitatea de a trimite observații și propuneri la adresa de e-mail [email protected], termenul limită fiind stabilit la 08 octombrie 2026.

Conform articolului 63, alineatul (2) din Constituția României, alegerile pentru cele două camere ale Parlamentului trebuie să aibă loc în maximum trei luni de la dizolvarea acestuia. încă din luna iulie, AEP a explicat, bazându-se pe analizele direcțiilor de specialitate, că respectarea acestui termen constituțional impune ajustarea unor termene existente în Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările ulterioare. Instituția a semnalat dificultățile logistice majore ale organizării unui scrutin anticipat într-un interval atât de scurt, în special în ceea ce privește constituirea secțiilor de votare din străinătate.

Legea nr. 208/2015 a fost concepută inițial pentru alegerile la termen, a căror dată este cunoscută cu mult timp înainte, și stipulează că data votării trebuie anunțată public cu cel puțin 90 de zile înainte. Întregul calendar electoral este construit pornind de la acest interval.

În cazul dizolvării Parlamentului, această prevedere intră în contradicție cu termenul constituțional de trei luni, deoarece între momentul dizolvării și adoptarea hotărârilor guvernamentale privind data alegerilor, calendarul și măsurile organizatorice se scurg inevitabil câteva zile.

Proiectul de lege propus de AEP elimină această contrarietate legală. Guvernul ar urma să adopte, la propunerea AEP și a Ministerului Afacerilor Interne, hotărârile privind data alegerilor, calendarul, cheltuielile și măsurile tehnice în maximum cinci zile de la dizolvarea Parlamentului. De asemenea, data alegerilor ar trebui anunțată public cu cel puțin 75 de zile înainte de ziua votării. Această soluție se aliniază cu estimările prezentate de AEP în luna iulie, conform cărora încadrarea în termenul constituțional necesită reducerea cu cel puțin 15-20 de zile a unor termene procedurale, garantând astfel desfășurarea alegerilor în limitele stabilite de Constituție.

A doua motivație majoră a proiectului de lege este garantarea efectivă a dreptului de vot al cetățenilor români din diaspora. Un număr semnificativ de alegători români se află în afara granițelor țării, iar pentru mulți dintre ei, votul prin corespondență reprezintă singura metodă practică de participare la scrutin. Această modalitate implică un lanț complex de operațiuni care nu poate fi comprimat sub un anumit prag: înregistrarea alegătorului, verificarea datelor personale, tipărirea și expedierea documentelor electorale la adresa din străinătate, urmată de returnarea plicurilor cu voturi în țară înainte de ziua votării. În prezent, înregistrarea în Registrul electoral ca alegător în străinătate începe la o dată fixă din anul alegerilor la termen.

În absența unei reglementări exprese, alegătorii din străinătate ar putea avea la dispoziție un interval insuficient pentru a se înregistra, iar documentele electorale ar putea să nu ajungă la aceștia și înapoi în timp util.

Proiectul de lege prevede ca înregistrarea, atât pentru votul la secțiile de votare din străinătate, cât și pentru votul prin corespondență, să înceapă în a treia zi de la dizolvarea Parlamentului. Înregistrarea pentru votul prin corespondență ar trebui să se încheie cu 45 de zile înainte de data votării, asigurând astfel timpul necesar pentru expedierea și returnarea documentelor electorale, precum și pentru dimensionarea corectă a secțiilor de votare din străinătate. Pentru a proteja aceste drepturi, AEP consideră necesar ca modificările propuse să fie adoptate înainte de orice decizie privind organizarea unui scrutin anticipat. Această abordare 150 din 12 martie 2020, pronunțată în contextul unor măsuri privind organizarea alegerilor parlamentare anticipate.

Curtea a reținut atunci că drepturile electorale sunt drepturi fundamentale, că sistemul electoral se reglementează prin lege organică, adoptată de Parlament, și că orice intervenție asupra legislației electorale trebuie să respecte principiul stabilității juridice în materie electorală, consacrat și de Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția.

Potrivit Curții, modificările legislative nu trebuie să genereze dificultăți în exercitarea dreptului de vot, care ar putea conduce, în final, la restrângerea acestuia. Reglementarea trebuie să aibă aplicabilitate generală și să respecte principiul sufragiului universal, inclusiv în privința cetățenilor care domiciliază în afara țării. Curtea a subliniat, totodată, că orice vătămare a drepturilor electorale prin dispozițiile legale aplicabile viciază însăși procedura electorală și rezultatul alegerilor. Proiectul elaborat de AEP respectă aceste repere, fiind un proiect de lege supus dezbaterii și adoptării de către Parlament, nu o ordonanță de urgență.

Actul normativ propus stabilește reguli generale, aplicabile oricăror alegeri parlamentare anticipate, indiferent de momentul în care acestea ar avea loc, fără a schimba elementele pe care Curtea le consideră cele mai sensibile și care trebuie să se bucure de o stabilitate sporită, respectiv sistemul electoral propriu-zis, componența organismelor electorale și circumscripțiile electorale.

Astfel, proiectul intervine doar asupra calendarului și a unor aspecte organizatorice, pe care aceeași decizie le califică drept tehnice, oferind predictibilitate alegătorilor, competitorilor electorali și instituțiilor implicate.

Conform proiectului de lege, durata campaniei electorale rămâne neschimbată, astfel încât competitorii electorali și alegătorii beneficiază de același interval de 30 de zile pentru prezentarea și cunoașterea programelor electorale. Pentru a încadra operațiunile în intervalul constituțional, o parte dintre termenele intermediare se reduc la jumătate. Sunt exceptate însă, în mod expres, termenele care asigură garanțiile esențiale ale procesului electoral: depunerea candidaturilor și a semnelor electorale, stabilirea ordinii pe buletinul de vot, solicitarea timpilor de antenă, desemnarea președinților birourilor electorale, aducerea la cunoștință publică a secțiilor de votare, tipărirea listelor electorale permanente, termenele de 24 de ore și

Sursă: dcnews

Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Roxana Neagu și asistat AI.