Directorul Institutului de Istorie a Religiei: Nicușor Dan și pericolul naționalismului „sănătos

Lipsa de rigurozitate intelectuală e o negligență periculoasă!

Directorul Institutului de Istorie a Religiei, Eugen Ciurtin, a exprimat preocupări serioase despre modul în care anumite concepte istorice și politice sunt folosite în spațiu public — mai ales în contextul declarațiilor recente ale președintelui Nicușor Dan. Într-un interviu postafaceri la Digi24, istoricul a analizat cu atenție expresia „naționalismul sănătos”, subliniând că, deși pare atractivă, are un istoric complex și pericolos. Este frecvent invocată în discursurile extremistelor din perioada interbelică, inclusiv de către mișcările legionare.

Ultimele știri

Trump susține că are obligația de a interzice anumite publicații la Casa AlbăPasajul Ciurel va fi prelungit spre Centură, Iuliu Maniu respirăPrimarul Ciucu critică semafoarele stricate din București, în timp ce susține că nu-i lasă să fie eficientPunerea în siguranță a blocului din Rahova începe cu 480 de susținători

Ciurtin a avertizat că astfel de formule nu trebuie luate la ușurință.

Au fost componente esențiale ale propaganda extremistă de dreapta în anii ’30, când au contribuit la legitimarea ideologii autoritare și xenofobe.

A menționat expresiv că „deseori, la cel mai înalt nivel”, inclusiv în declarațiile funcționarilor de stat, se observă o tendinţă alarmantă: politici și personalități publice par să nu se implică suficient în cititul istoric serioas, ci preferă să folosească formule simpliste sau emotive, fără să înțeleagă consecințele istorice ale acestora.

A subliniat că această lipsă de rigurozitate intelectuală nu este doar o omisiune, ci o periculoasă negligență. Deși există numeroase lucrări academice și documente care ar putea informa debatul public, acestea sunt adesea ignorate sau interpretate greșit. Nu doar că câțiva lideri nu citesc, dar ei nu stimulează nici alții să lo facă — creând un ciclu periculos în care se privilegiează retorica în loc de cunoașterea profundă.

România încă suferă din cauza traumelor nerezolvate din secolul trecut!

Istoricul a trăs atenție și asupra pericolului de renaștere a unor ideologii din trecutul negru al Europei. Deși contextul actual este diferit, unele motive, simboluri și argumente ale extremistelor de dreaptă din anii ’20 și ’30 reapăr în discursurile contemporane, adesea mascată sub aparența patriotismului sau a tradicionalismului.

A precizat că România nu este imună la această tendință și că vigilanta este necesară pentru a preveni revenirea unor concepte care au dus în trecut la tragedii naționale și internaționale.

A continuat prin a declara că România acumulează încă numeroase traumatisme nerezolvate din secolul trecut: de la regimurile autoritare și represiunile politice până la amintirile traumatică legate de colaborare cu regimurile fasciste. Unele dintre aceste probleme au reflecții clare în discursurile publice recente, inclusiv cele pronunțate în cadrul ceremonii naționale, unde se evită adesea confrontarea cu adevărul istoric în favoarea unei narative confortatoare dar inexacte.

Problema nu se limitează la lipsa de informație, ci la refuzul activ de a se implica în procesul de amintire critică. Chiar și când se evidențiază erori din trecut, se preferă să se tăcea sau să se relativizeze, în loc să se învețe din ele.

A concluzionat că, pentru a construi o societate matură și responsabilă, este esențial ca liderii publici să devină primii exemplu în cititul istoric — nu doar în discursul lor, ci și în acțiunile lor. Trebuie să promoveze o cultură a amintirii sincere și a responsabilității istorice, fără scurcături sau formule gata făcute.

Sursă: digi24

Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Elena Radu și asistat AI.