Avertisment oficial al INS
Institutul Național de Statistică (INS) a emis un comunicat ferm, alertând că există o entitate frauduloasă ce se prezintă sub denumirea de „Școala Națională de Statistică”. Această „școală” nu are nicio legătură cu INS – nu face parte din structura sa, nu este subordonată și nu are niciun parteneriat cu instituția. Președintele INS, Tudorel Andrei, a catalogat inițiativa ca pe o „invenție” menită să inducă în eroare publicul și să ofere o aparență falsă de legitimitate unor activități neautorizate.
Ultimele știri
Detoxifierea dăunează ficatului. Ce alte practici îi amenință sănătatea și cum îl putem proteja eficient
Dunărea, la cel mai mic nivel din istorie: Barjele de la Cernavodă, sub semnul întrebării
Decarbonizarea energiei: Parlamentul adoptă legea, controversele persistă
Noua aristocrație a tehnologiei: Miliardarii AI au adăugat un trilion de dolari la averiFurt de identitate instituțională
Reprezentanții INS au semnalat o tentativă clară de furt de identitate instituțională, după ce imaginea și logo‑ul INS au fost folosite abuziv în mesaje trimise către cetățeni, pretinzând că provin de la instituție. Statisticienii au subliniat că nici președintele, nici vicepreședintele INS nu au emis vreodată astfel de comunicări sau solicitări. INS nu desfășoară activități comerciale, nu vinde produse sau servicii sub denumirea „Școala Națională de Statistică” și nu cere niciodată plăți, date de card sau informații personale prin mesaje nesolicitate. Exemple de mesaje false includ: „Felicitări! Te-ai abonat la EconoMix. Apasă pe linkul din email pentru a primi edițiile.” sau invitații de a urmări „tendințele economice și de a învăța despre finanțe personale prin recomandări și grafice relevante”.
Evoluția tacticilor
Acest caz se înscrie într-un tipar mai larg de fraude care vizează instituții publice. Deși INS nu administrează fonduri, nu eliberează licențe și nu are putere sancționatoare, a devenit totuși o țintă pentru escroci. În trecut, infractorii au folosit imaginea Băncii Naționale a României (BNR), a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și a Poliției Române în scheme similare. În aprilie 2025, BNR a avertizat asupra unei creșteri a fraudelor de tip „spoofing”, în care apeluri și mesaje imitau vizual comunicările oficiale ale băncii sau ale autorităților. Victimele erau convinse să transfere economiile în conturi aparent sigure, dar controlate de escroci.
Un an mai târziu, în februarie 2026, BNR a semnalat utilizarea materialelor video „deepfake”, care clonau imaginea și vocea guvernatorului Mugur Isărescu pentru a promova o platformă de tranzacționare automată fictivă, pretinzând sprijinul unei companii românești de securitate cibernetică. Clipurile ajungeau să reproducă pagini de ziare și interviuri TV inexistente. Cu o lună înainte, BNR semnalase și un site care pretindea, în mod fraudulos, licențiere din partea băncii centrale pentru a oferi credite.
Fraude la instituții fiscale și de ordine publică
ANAF și DIICOT au fost, de asemenea, implicate în scheme care combinau limbaj oficial pretențios, numere de telefon reale falsificate și amenințări cu dosare penale inexistente, toate cu scopul de a obține date bancare sau informații personale sensibile. Aceste cazuri subliniază necesitatea unei vigilențe sporite din partea publicului și a unei conștientizări continue a metodelor folosite de infractori.
Ce trebuie să facă cetățenii
Autoritățile recomandă să nu se În caz de dubiu, este indicat să se contacteze direct instituția prin numerele de telefon publicate pe site‑urile oficiale.
Sursă: hotnews
Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Victor Ionescu și asistat AI.