Sistemul sanitar pe mucherul prăbușirii: expertul cere calm, nu panică

Cum a degradat pandemia spitalele?

Criza din sănătate a atins cote alarmante. Sistemul e fragil, gata să cedeze sub greutatea propriilor deficiențe.

Ultimele știri

Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politiceÎntreruperi de curent de luni în București, Ilfov și GiurgiuTikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintaleKarol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altora

În fața acestui tablou, specialistul în sănătate publică, Rogobete, a lansat un avertisment clar: atenție la modul în care se alocă banii. Evaluarea sa arată că România se numără printre statele membre ale UE care cheltuie cel mai puțin pentru sănătate. Totuși, expertul insistă: trebuie păstrat echilibrul, nu panica.

Panica nu aduce beneficii concrete în fața unor probleme complexe.

Situația din spitale s-a deteriorat rapid, accelerată de șocul pandemic. Coronavirusul a suprasolicitat resursele și a epuizat personalul medical.

De ce nu ajung banii?

Recent, unitățile au funcționat la capacitate maximă, iar fondurile s-au dovedit insuficiente pentru cerințele tot mai mari ale pacienților. Această tensiune a pus în evidență vulnerabilitățile structurale: deficit cronic de cadre medicale, bază fizică uzată și bariere în calea tratamentelor.

Problema fondurilor nu e izolată, ci o lacună sistemică. Datele statistice arată că România investește în sănătate doar 5% din PIB, mult sub media europeană de 8%. Diferența de bugetare generează efecte în lanț, ducând la trei disfuncțiuni majore. Prima: lipsa acută de forță de muncă, cu numărul redus de medici și asistenți care pune în pericol standardul de îngrijire. A doua: infrastructura, unde echipamentele vechi complic diagnosticul și terapia. A treia: accesibilitatea, o provocare majoră pentru locuitorii din mediul rural sau zonele defavorizate, care au dificultăți în a obține un tratament de calitate.

Apelul la calm nu e o minimizare a gravității, ci o strategie de gestionare. Soluțiile magice nu apar instantaneu; ele necesită răbdare și o metodologie coerentă de reformare. Colaborarea între administrațiile locale, guvernul central și partenerii internaționali e esențială pentru a găsi traseuri viabile de ieșire din impas.

Rogobete a conturat direcții strategice clare. Mai întâi, e imperios necesar creșterea alocărilor bugetare pentru sănătate, pentru a acoperi nevoile critice.

Ce propune expertul pentru ieșirea din criză?

Investițiile în formarea profesională continuă și îmbunătățirea condițiilor de lucru vor ajuta la reținerea personalului medical în țară, diminuând deficitul. Modernizarea infrastructurii spitalicești prin renovări și achiziții de tehnologii noi e un alt pilon fundamental pentru calitatea actului medical. Nu în ultimul rând, accentul pus pe medicina preventivă și educarea cetățenilor va alina presiunea exercitată asupra unităților de tratament.

Impactul direct se resimte la nivelul pacienților, care suportă timpuri de așteptare interminabile pentru intervenții terapeutice sau chirurgicale. Exodul medical spre granița devine tot mai frecvent, mulți cetățeni optând pentru tratamente în alte țări europene.

Deși această opțiune oferă soluții rapide, ea impune o sarcină financiară grea familiilor și contribuie la pierderea experienței acumulate de specialiști, un proces cunoscut sub denumirea de migrație a creierelor.

Cine plătește factura subfinanțării?

Se formează un cerc vicios: presiunea crescută degradează și mai mult calitatea îngrijirii, dând naștere la noi nemulțumiri.

Sistemul sanitar românesc traversează o perioadă critică. Mesajul transmis de specialiști e un semnal de alertă pentru toate părțile implicate.

Autoritățile au responsabilitatea de a implementa măsuri concrete care să corecteze finanțarea și să ridice calitatea serviciilor.

Doar printr-o viziune integrată și o conducere responsabilă se poate sperla la o transformare sustenabilă a rețelei de sănătate, garantând acces egal și de calitate la servicii medicale pentru toți cetățenii, indiferent de statutul social sau de locul de reședință.

Sursă: Știri București