Proiect de lege pentru dezincriminarea drogurilor pentru consum propriu în România

Nu e o nouă veste?

În ultimele luni, Parlamentul României s-a transformat în arena unei discuții intense, declanșată de un proiect de lege care vrea să schimbe modul în care justiția se ocupa de posesia de droguri destinate consumului personal. Inițiativa, susținută de un grup transpartidari de legislatori – printre care și reprezentanți ai PSD și AUR – a dus rapid la o polemică largă: de la entuziasm la skepticism, atât în spațiul public, cât și printre specialiști din sănătate, justiție și politică socială.

Ultimele știri

Închiderea balconului fără autorizație: impozitul se dublează pentru proprietariHouthii au lovit palatul prezidențial din Aden: cinci morți și 16 rănițiProiectul de stocare de 950 MW ar putea dubla capacitatea României de energie stocatăBanca Mondială lansează un plan masiv de finanțare pentru mineralele critice

Proiectul nu e un caz izolat. Se inscrie într-o tendință europeană de reconsiderare a politicilor privind substanțele controlate, în un moment în care efectele consumului de droguri asupra sănătății și coheziunii sociale devin tot mai evidente.

În România, datele oficiale arată o creștere constantă a numărului de persoane care folosesc substanțe interzise – un fenomen care atinge atât adulții, cât și tinerii. Față de această tendință, partidarii modificării legislative sustin că tratarea consumatorilor ca pe infractori penal nu face decât să agrave problema.

Propunerea lor se bazează pe o idee simplă: depriminalizarea posesiei pentru uz personal ar putea muta focalizarea de la pedeapsă spre prevenție, tratament și reintegrare socială – un model mai uman, orientat spre sănătate publică.

Aceasta nu e o nouătate în Europa. State precum Olanda și Portugalia au aplicat deja cadre similare, cu rezultate care sugerează: mai puține cazuri de supradoză mortală, mai bună acces la servicii de reducere a rizicului și mai puțină presiune asupra închisoarelor și instanțelor judecătorești.

Argumentele în favoarea proiectului se grupă pe trei axe. În primul rând, depriminalizarea ar putea reduce semnificativ stigmatizarea – o barieră care de multe ori impedează persoanele să caute ajutor din frica de condamnare. În al doilea rând, trecerea de la o abordare penală la una de sănătate publică ar deschide drumul spre investiții mai mari în programe de prevenire, reducere a prejudiciilor și tratament bazat pe dovezi, nu pe intuiții morale.

În al treilea rând, eliminarea cazurilor de posesie mică din circuitul judiciar ar putea elibera resurse valoroase – timp, personal, buget – care ar putea fi redirectate spre cazuri mai grave, precum traficul internațional sau criminalitatea organizată.

Ce întrebări apar despre aplicabilitate?

Dar nu lipsește contrapunctele.

Criticii avertizează că o astfel de modificare ar putea fi văzută, mai ales de adulesești, ca un semn de tolerare sau chiar de încurajare al consumului de substanțe periculoase, riscând să normalizeze comportamente periculoase.

Alte experți se îngrijoresc că, fără o infrastructură adecvată de tratament și educație, depriminalizarea singură nu asigură îmbunătățiri – și ar putea chiar duce la un crescut al consumului.

Se ridică și întrebări privind aplicabilitatea: în lipsa unor limite clare care să definească ce constituie „consum personal”, există riscul de ambiguități juridice, dificultăți în aplicare și posibile conflicte între norme naționale și obligații internaționale.

Reacțiile din partea politiei au fost, așa se aștepta, diverse. În timp ce parlamentarii din PSD și AUR au susținut public inițiativa, reprezentanții PNL și USR au ales o poziție precautivă, cerând analize de impact detaliate, studii de caz din statele care au adoptat măsuri similare și asigurări că vor fi incluse dispozitive de prevenție și educație înainte de orice vot.

În același timp, numeroase ONG-uri active în domeniul sănătății, reducere a prejudiciilor și drepturile omului au salutat efortul de a muta discuția din sfera pedepsii în cea a asistenței – dar au insistat pe necesitatea unui cadru integrat: unul care să combine dezincriminarea cu programe obligatorii de informare, servicii de reducere a riscurilor și acces ușor la tratamentele de dependență.

În prezent, textul legislativ parcurge procesul obișnuit de consultare și modificare în comisiile parlamentare de profil. Etapa actuală este dominată de debates tehnice, audiereni cu experți și propuneri de amendamente care încearcă să echilibreze interesele concurrente. Observatorii spun că săptămâniile viitoare vor fi determinante: se așteaptă ajustări privind cantitățile maxime permise pentru posesiu, mecanismele de orientare spre tratament în loc de pedeapsă și modalitățile de monitorizare și evaluare a efectelor pe termen mediu și lung.

Sursă: stiribucuresti

Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Andrei Marinescu și asistat AI.