Româncă cu 22 de ani de experiență în SUA: „În România, așteptăm ca altcineva să acționeze”

Traseul profesional al Cameliei Țepeluș este marcat de o experiență

Alegerile intermediare din marți promite a fi un punct de cotitură pentru Statele Unite și, prin extensie, pentru întreaga lume, ceea ce explică de ce miza lor este atât de mare. Totuși, dincolo de lupta dintre republicani și democrați, America este o națiune în care inițiativa privată joacă un rol decisiv. Aici, oamenii construiesc singuri propria destine și mediul care îi înconjoară, susține Camelia Țepeluș, o româncă cu o carieră internațională. Absolventă atât a Politehnicii, cât și a Academiei de Studii Economice din București, ea conduce astăzi o organizație neguvernamentală în cartierul Bronx, iar povestea ei a fost relatată de HotNews în New York.

Ultimele știri

Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politiceÎntreruperi de curent de luni în București, Ilfov și GiurgiuTikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintaleKarol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altora

Pe strada Morris Park Avenue, situată în Bronx, există aproximativ 320 de afaceri. De opt ani, o cetățeană română gestionează o organizație creată tocmai pentru a rezolva în comun acele probleme care nu pot fi soluționate de fiecare proprietar în mod izolat. Camelia Țepeluș administrează în jur de jumătate de milion de dolari pe an, reprezintă comunitatea comercială în fața autorităților și secură fonduri pentru dezvoltarea zonei. Punctul de plecare al activității sale este o idee simplă: prosperitatea unei afaceri este legată nu doar de interiorul ei, ci și de ce se întâmplă în jur – dacă strada este întreținută, dacă locuitorii se simt în siguranță, dacă există spații pentru petrecerea timpului liber sau puncte de cumpărături. Orașul mare a conceput un mecanism care permite această colaborare.

Proprietarii dintr-o zonă comercială achită o taxă suplimentară, colectată de primărie și transferată unei asociații nonprofit. Acești bani sunt destinați exclusiv pentru zona respectivă, iar prioritățile sunt stabilite de un grup consultativ în care sunt reprezentați proprietarii, comercianții, rezidenții și autoritățile locale. Primăria își păstrează obligațiile de bază, în timp ce asociația finanțează servicii și proiecte adiționale. Camelia Țepeluș ocupă poziția de directoare executivă a Morris Park Business Improvement District. Zona de care răspunde acoperă 21 porțiuni de stradă delimitate de intersecții, ceea ce americanii numesc „blocks”. „Suntem 78 de asemenea organizații pentru orașul New York, răspândite în toate părțile orașului. Toate au aceleași mandate principale: înfrumusețarea coridorului comercial, marketing, curățenia adițională oricărui serviciu al municipalității și securitatea publică.

În aceste patru categorii se încadrează activitatea mea”, explică ea.

Traseul profesional al Cameliei Țepeluș este marcat de o experiență internațională bogată. După ce a absolvit Politehnica și Academia de Studii Economice, la 24 de ani a părăsit România pentru a urma o bursă de master la Universitatea Lund din Suedia. În 2008 a susținut teza de doctorat la aceeași instituție, cu o cercetare dedicată responsabilității companiilor pentru efectele sociale și de mediu ale industriei turistice. A lucrat aproape trei ani în Spania, la Organizația Mondială a Turismului, într-un domeniu unde afacerile și drepturile omului se întâlnesc în contexte delicate: protejarea copiilor împotriva exploatării sexuale în turism. Ea este una dintre autoarele unui cod de conduită pentru operatorii turistici, prin care companiile erau îndemnate să-și instruiască angajații, să informeze turiștii și să includă în contractele cu hotelurile și alți furnizori clauze de protecție a copiilor.

Extinderea acestui proiect la scară globală a adus-o în New York. Când inițiativa s-a încheiat, a ales să rămână în marele oraș. A continuat să lucreze în sectorul nonprofit, dar a schimbat domeniul de activitate: de la protecția drepturilor omului a trecut la dezvoltare economică locală și planificare urbană, colaborând inițial cu Departamentul pentru Servicii destinate Micilor Afaceri al municipalității newyorkeze. În aceeași perioadă, în Bronx s-a înființat Morris Park Business Improvement District. În 2018, Camelia Țepeluș a fost numită prima sa directoare executivă. Astăzi, rolul ei implică reprezentarea intereselor unei zone comerciale, negocierea cu instituțiile orașului și obținerea de fonduri pentru proiecte pe care proprietarii nu ar putea finanța individual.

Un Business Improvement District (BID) este o zonă comercială delimitată, administrată printr-o organizație similară celei conduse de Camelia Țepeluș. New York numără 78 de asemenea districte, care deservesc aproximativ 25.000 de spații comerciale. Potrivit datelor municipalității, investițiile anuale ale acestor structuri în cartiere ating 216 milioane de dolari.

Despre rutina zilnică, ea explică: Există un standard operațional pentru toate

Într-un interviu cu HotNews, Camelia Țepeluș a comentat despre imaginea cartierului: „Imaginea Bronxului, a celui care arde, e o amintire din anii ’70-’80, când multe proprietăți erau efectiv abandonate. Astăzi, cartierul este extrem de competitiv, cu zone extraordinar de prospere și elegante, deși persistă și arii mai reduse marcate de sărăcie. E un loc foarte contrastat, legat de istoria sa. În partea sudică, unde reputația negativă era puternică, acum cresc zgârie-norii, sticla și betonul. Dezvoltarea este atât de rapidă încât populația locală e îngrijorată de creșterea prețurilor la chirii, din cauza numărului mare de proiecte de lux. Totuși, percepția curentă asupra zonei este pozitivă, cu un potențial uriaș de creștere.”

Despre rutina zilnică, ea explică: „Există un standard operațional pentru toate organizațiile de acest gen. Prioritatea noastră absolută este curățenia publică. Avem trei angajați care muncesc 365 zile pe an, indiferent de ploaie, vânt, furtună sau căldură, care curăță trotuarele timp de șapte ore zilnic pe Morris Park. Acest efort este crucial pentru dezvoltarea locală: avem una dintre cele mai mari rate de ocupare din oraș, tocmai pentru că suntem focalizați pe curățenie publică ca factor de calitate a vieții comunitare. Mai ajutăm și sectorul privat să înțeleagă legislația și reglementările, care se schimbă des în New York și sunt greu de urmărit pentru business-urile mici. Practic, sprijinim afacerile să prospere și să contribuie la comunitatea locală.”

Întrebată dacă proprietarii sunt obligați să plătească contribuția la BID, ea a răspuns: „Este un efort facultativ pentru ei. Totuși, după înființarea legală a BID-ului, proprietățile supuse contribuției nu mai pot renunța individual la plată. Sunt și coridoare unde proprietarii refuză să participe, ceea ce creează o diferență vizibilă între un coridor cu BID și unul fără. De pildă, eu am instalat lumini de Crăciun pe coridorul meu, iar imediat după colț, unde se termină zona noastră, e întuneric. Este și o muncă de educare și mobilizare a proprietarilor. Câteodată oamenii refuză, dar alții simt o responsabilitate față de comunitate și pun bani suplimentari pentru plantarea de flori, curățenie, lumină de sărbătoare și evenimente.

Organizăm multe activități comunitare: sărbătoriri de ocazii speciale, curățenie în parcuri, inițiative care construiesc legături în jurul coridorului comercial.”

Comparația cu România a fost punctul culminant al interviului. În România, activitățile despre care vorbesc sunt de regulă atribuția primăriilor. De ce este nevoie la New York de organizații separate pentru zonele comerciale? Ce facem noi nu înlocuiește rolul primăriei, ci îl completează. Un coridor comercial are nevoi mult mai accentuate decât un cartier rezidențial, plus are o vizibilitate mult mai mare. Calea Victoriei din București e mult mai vizitată și are cerințe mai mari – curățenie, panseluțe, lumină de Crăciun – decât o zonă rezidențială obișnuită. Focalizarea pe partea comercială e rațională, deoarece ea generează veniturile care hrănesc bugetul public. Spre exemplu, municipalitatea curăță și ea trotuarele, dar noi adăugăm un strat suplimentar de îngrijire.

Rezultatul e că Morris Park Avenue este mult mai curat decât coridorul vecin care nu are un BID.

În ultimă instanță, e o strategie de a aduce mai mulți bani la buget prin creșterea atractivității zonei.

Când i s-a cerut să compare cultura civică din SUA cu cea din România, Camelia Țepeluș a fost directă: „Pot face o comparație. Ultima dată am fost în România în 2025. Sistemul este foarte diferit, la scară și la discursul civic. În România, oamenii așteaptă ca altcineva să acționeze. De ce nu face primăria? Corect, de ce nu face primăria?! Dar și tu, ca cetățean, poți ieși într-o sâmbătă sau duminică cu prietenii și să curățați o bucățică dintr-un parc. Evident că, în ultimă instanță, inițiativa trebuie să vină și de la cetățean, nu doar de la stat.”

Sursă: HotNews