Tot în luna octombrie!
Părinții primesc un semnal de alarmă: modurile prin care copiii sunt înșelați online prin teste de cruzime
Ultimele știri
Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politice
Întreruperi de curent de luni în București, Ilfov și Giurgiu
TikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintale
Karol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altoraÎntr-o epocă digitală, unde ecranele au devenit partenerii de joacă ai copiilor, apar tot mai multe cazuri de exploatare virtuală.
Poliția Română a lansat un avertisment clar către părinți: ființele tinere sunt vârstă țintă pentru recrutarea prin jocuri online și teste de cruzime care ascunse scopuri de exploatare.
Această problemă a crescut exponențial în complexitate și risc, transformând spațiul virtual într-un câmp de luptă unde nevinovații pot fi transformați în instrumente pentru scopuri diverse.
În spatele acestei lupte se află doi specialiști din Poliția Română: Comisarul-șef Mădălina Mărgineanu, care conduce Biroul de Investigare a Infracțiunilor Motivate de Ură, și Mircea Tonița, șeful Serviciului de Investigare a Infracțiunilor de Terorism din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate. Aceștia se ocupă de detectarea și rezolvarea infracțiunilor care izvoră din convingeri ideologice extreme sau din prejudecăți.
Un exemplu șocant a avut loc pe 19 octombrie în Bistrița, unde un elev de 13 ani a pătruns înarmat cu un briceag în instituția de învățământ. În urma atacului, o profesoară și un alt elev au rămas răniți. Procurorii au stabilit că gestul a fost premeditat și motivaț ideologic. Băiatul ținta un coleg mai mic, de etnie romă, iar înainte de acțiune, a difuzat pe rețelele sociale mesaje și simboluri legate de extrema dreaptă.
Tot în luna octombrie, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Terorism și Criminalitate Organizată (DIICOT) a reținut un tânăr pentru amenințări cu caracter terorist. Acesta, încă din august 2025, s-a înregistrat pe video în timp ce agresa un livrator originar din Bangladesh. Reprezentanții parchetului susțin că bărbatul a țintit minorități etnice și religioase, iar printre țintele sale se numără și un locaș de cult situat în București.
Într-un interviu, Mădălina Mărgineanu a explicat conceptul de infracțiune motivată de ură. Ea subliniază că orice act criminal devine de acest tip când se comite dintr-o prejudecată față de o categorie protejată prin lege. Termenul „ură” este considerat prea vag, de aceea preferă expresia „bias motivation” legată de criterii precum etnia, naționalitatea sau alte atribute protejate prin articolul 77, litera h, din Codul Penal.
Legea include deja prejudecata în definiție?
Mărgineanu oferă exemple concrete: dacă cineva atacă o persoană pentru că are o constituție corporală mai plină, nu este o infracțiune motivată de ură, ci o lovire simplă sau o tentativă de omor, deoarece supraponderalitatea nu este un criteriu protejat. În schimb, dacă agresorul acuză victima că este evreică, atunci avem de-a face cu o infracțiune de ură, pentru că evreii fac parte din categoria etnică protejată.
Specialista atrage atenția asupra confuziilor frecvente: nici polițiștii, nici magistrații nu sunt o categorie protejată în sens strict, deși beneficiază de protecții speciale prin infracțiuni precum ultrajul. Prin urmare, o insultă adresată unui polițist pentru profesia sa nu constituie o infracțiune motivată de ură.
Există, de asemenea, texte de lege care încorporază deja elementul de prejudecată în definiția lor.
Este vorba de articolul 369 din Codul Penal, care sancționează incitarea la ură sau la discriminare, precum și dispozițiile din cele trei legi speciale: OUG 31/2002, Legea 157/2018 privind prevenirea și combaterea antisemitismului și Legea 2/2021, care vizează discriminarea împotriva romilor.
Întreabă legată de istoria structurii: o căutare rapidă pe motorul de căutare Google dezvăluie puține informații despre existența unui birou specializat în IGPR. Mărgineanu precizează că această entitate a apărut în cadrul unui proiect cu finanțare norvegiană. Proiectul a fost depus înainte de pandemie, dar a suferit o pauză de un an din motive cunoscute. Implementarea efectivă a demarat în 2020, iar biroul a fost oficializat în 2020 printr-un ordin de ministru.
La început, structura era inedită pentru instituția, iar mulți nu erau conștienți de existența unei linii de muncă dedicată acestor cazuri. În prezent, biroul funcționează sub egida Direcției de Investigații Criminale.
Deși nu există birouri teritoriale dedicate, în fiecare județ este desemnat un polițist responsabil pentru această tematică.
În ceea ce privește cazurile concrete care au ajuns în instanță, Mădălina Mărgineanu menționează că există dosare în lucru, dar preferă să nu detalierează public, așteptând finalizarea proceselor. Această prudență reflectă complexitatea dosarelor și necesitatea de a păstra confidențialitatea până la hotărârea judecătorilor.
Sursă: HotNews