O fereastră către istoria uitată?
În 2012, fotograful Andrei Bîrsan a surprins Bucureștiul dintr-o perspectivă privilegiată: de la înălțimea Palatului Camerei de Comerț și Industrie. De sus, Centrul Vechi se dezvăluie ca o tapiserie complexă, unde acoperișurile ruginite se împletesc într-o simfonie vizuală cu noile structuri de sticlă. Este un contrast șocant, o oglindă a unui oraș care refuză să aleagă între gloria de altădată și modernitatea agresivă, într-o degradare urbană care, deși pare haotică, poartă amprenta trecerii timpului.
Ultimele știri
Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politice
Întreruperi de curent de luni în București, Ilfov și Giurgiu
TikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintale
Karol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altoraRidicat între 1906 și 1912 după planurile arhitectului Ștefan Burcuș, palatul a fost inima economică a țării, găzduind Bursa de Valori și Camera de Comerț. Stilul Beaux-Arts a definit identitatea clădirii până când, după 1948, regimul comunist a confiscat totul, naționalizând acest simbol al economiei naționale. Între 1955 și 2012, clădirea a servit drept Biblioteca Centrală de Stat, ulterior Biblioteca Națională, transformând saloanele de protocol în depozite de carte și birouri prăfuite. Chiar înainte ca instituția să se mute în noul sediu de pe bulevardul Unirii, Bîrsan a avut șansa rară de a explora zonele superioare ale palatului, acolo unde doar păsările mai aveau acces.
Cine a ridicat acest colos?
După 1988, procesele de retrocedare au readus imobilul în posesia Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București, proprietarul său legitim. Istoria locului este însă mult mai veche: pe 11 mai 1908, piatra de temelie era așezată în prezența Casei Regale și a guvernului condus de Dimitrie Sturdza. Atunci, George G. Assan, președintele Camerei de Comerț, visa ca acest palat să devină fundația unei economii naționale clădite cu rigoare și pasiune.
Privind spre sud-vest de la ultimele etaje, Palatul Băncii Naționale a României pare la o aruncătură de băț. Detaliile arhitecturii sale Beaux-Arts se văd cu o claritate uluitoare, amintind de descrierile de la începutul secolului XX, când clădirea era considerată un monument de o majestate simplă și nobilă. Jurnalul vizual al lui Andrei Bîrsan rămâne, astfel, o mărturie sinceră a transformărilor Capitalei, un omagiu adus unui oraș pe care fotograful îl privește cu o dragoste necondiționată.
Sursă: B365