Ce presupune proiectul de lege B544/2026?
Într-o mișcare care a captat atenția mass-media și a cititorilor din toate colțurile țării, Federația Națională a Părinților Edupart a lansat o petiție națională cu scopul de a opri proiectul de lege B544/2026, depus la Senat de către senatoarea Victoria Stoiciu. Acest proiect, care propune dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu, a generat un val de controverse și reacții vehemente din partea diferitelor categorii de cetățeni, inclusiv părinți, profesori, medici și specialiști în sănătate mintală.
Ultimele știri
Trotinetele electrice au restricții în parcuri și pe bulevardele Sectorului 6: doar 15 km/h și zone
Weekend de flamenco, operă și dans în Sectorul 2: Viva España transformă Pictor Arthur Verona într-o mică Spanie
Reforma TAROM: Guvernul Niculescu propune grupul aeronautic național
Accident în Craiova, cu 20 de persoane implicate. A fost activat Planul Roșu de IntervențieProiectul propune să transforme anumite activități legate de droguri de risc – cum ar fi cultivarea, producerea, fabricarea, cumpărarea sau deținerea acestora în scopul consumului propriu – în contravenții, în loc de infracțiuni. Conform textului inițial, pentru drogurile de risc se aplică o amendă între 1.000 și 1.500 de lei, iar pentru drogurile de mare risc se ridică plafonul la 1.500–3.000 de lei.
În plus, importul și exportul de droguri pentru consum propriu ar fi supus unor sancțiuni similare, cu valori între 1.500 și 2.000 de lei pentru drogurile de risc și 2.000–3.500 de lei pentru drogurile de mare risc.
Proiectul prevede, de asemenea, majorarea amenzilor în anumite contexte, cum ar fi în școli, spitale, unități militare sau în locuri unde se desfășoară spectacole. În plus, anumite categorii de persoane – cum ar fi cadrele medicale sau autoritățile de control – ar fi supuse unor sancțiuni suplimentare.
Federația Națională a Părinților Edupart, prin intermediul petiției sale, a ridicat o serie de argumente împotriva proiectului. Părinții susțin că relaxarea legislației privind drogurile nu aduce beneficii reale copiilor și adolescenților, ci doar creează un mediu în care consumul poate fi perceput ca fiind mai puțin periculos.
În textul petiției, intitulată „Opriţi Legea Drogurilor lui Ghinea – Cerem Parlamentului României respingerea proiectului B544/2026!”, se subliniază următoarele cereri:
Ce spun părinții și comunitatea civilă?
Respingerea proiectului B544/2026 în forma sa actuală – deoarece acesta relaxează cadrul legal fără a oferi soluții concrete de prevenție și intervenție, în special pentru minori. 2.
Construirea unei rețele funcționale de prevenție, evaluare, tratament și recuperare în toate județele – pentru a oferi un sistem de sprijin real și accesibil. 3. Un regim special de intervenție pentru minori – centrat pe familie, cu evaluare obligatorie și prevenirea recidivei. 4. O dezbatere parlamentară națională reală – cu participarea asociațiilor reprezentative ale părinților, medicilor și specialiștilor din domeniu.
Petitia solicită, de asemenea, ca Parlamentul să mențină un cadru juridic ferm privind drogurile, dar să extindă simultan alternativele medicale, psihologice și sociale pentru consumatori și pentru persoanele dependente. Se cere, de asemenea, realizarea unei evaluări naționale de impact înainte de orice modificare a politicii penale, pentru a analiza efectele asupra minorilor, consumului în școli, accesibilității drogurilor, traficului, criminalității organizate și sistemului de sănătate.
Un alt argument major din partea Federației este legat de prevederile legale existente.
Articolul 19 din Legea nr. 143/2000 permite procurorului să dispună evaluarea consumatorului pentru a-l include în circuitul integrat de asistență, iar pentru consumatorii minori această evaluare este obligatorie.
Ce spun experții și ce arată experiența internațională?
Articolul 20 permite instanței să renunțe la aplicarea pedepsei sau să amâne aplicarea acesteia dacă consumatorul respectă programul integrat de asistență. Astfel, România are deja un cadru care combină aspectele juridice cu cele medicale, iar proiectul B544/2026 ar putea submina această abordare.
În plus, Articolul 93 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului obligă autoritățile să dezvolte programe de prevenție, consiliere și recuperare, precum și un sistem de informare publică pentru a reduce toleranța în ceea ce privește consumul de droguri, în special în rândul copiilor. Prin urmare, o simplă dezincriminare a drogurilor nu ar satisface obligațiile statului față de protejarea drepturilor copiilor.
Federația a adus în discuție și experiențele altor țări pentru a ilustra posibilele consecințe ale unui astfel de proiect.
În Canada, în special în provincia Oregon, dezincriminarea experimentală a fost introdusă în 2023 și a fost închisă în ianuarie 2026, fără a observa o reducere a spitalizărilor sau a deceselor, conform unui studiu publicat în JAMA în aprilie 2025.
În Oregon, SUA, dezincriminarea a fost introdusă în 2021, dar în septembrie 2024 a fost recriminalizată din cauza lipsei suportului sistemului de sănătate.
Portugalia, pe de altă parte, a adoptat o abordare holistică, creând rețele complexe de comisii de descurajare, praguri stricte și evaluări regulate, care au dus la o scădere semnificativă a consumului problemat, mai ales printre tineri.
Sursă: dcnews
Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Andrei Itu și asistat AI.