Local

Paradoxul de la pompă: România are cea mai ieftină benzină la poarta rafinăriei, dar cea mai scumpă la vânzare

Elena Radu 2 min citire
Paradoxul de la pompă: România are cea mai ieftină benzină la poarta rafinăriei, dar cea mai scumpă la vânzare

Povara fiscală care umflă prețul

România ocupă un loc fruntaș în regiune la un capitol mai puțin dorit: avem cel mai scump carburant la pompă, deși materia primă este cea mai ieftină. Potrivit unei analize realizate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației pentru Energie Inteligentă, prețul benzinei înainte de taxe este de 0,890 euro pe litru, sub nivelul Ungariei, Bulgariei sau Poloniei. Cu toate acestea, la pompă, românii plătesc 1,785 euro pe litru, un record negativ în comparație cu țări precum Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Slovenia, Croația sau Bulgaria.

Ultimele știri

Detoxifierea dăunează ficatului. Ce alte practici îi amenință sănătatea și cum îl putem proteja eficientDunărea, la cel mai mic nivel din istorie: Barjele de la Cernavodă, sub semnul întrebăriiDecarbonizarea energiei: Parlamentul adoptă legea, controversele persistăNoua aristocrație a tehnologiei: Miliardarii AI au adăugat un trilion de dolari la averi

Problema nu este costul real al combustibilului, ci fiscalitatea excesivă. În România, taxele și TVA-ul adaugă aproximativ 0,895 euro la fiecare litru, depășind astfel valoarea comercială a petrolului. Practic, din cei 1,785 euro plătiți la pompă, statul încasează mai mult decât întreaga rețea care extrage, rafinează, transportă și vinde benzina. Spre comparație, în Bulgaria, povara fiscală este semnificativ mai mică, situându-se în jurul valorii de 0,620 euro pe litru, în timp ce în Polonia, taxele sunt de doar 0,337 euro pe litru.

Statul încasează mai mult decât industria

Această discrepanță majoră transformă un produs de bază într-o sursă principală de venit pentru bugetul de stat. Consecințele sunt directe: puterea de cumpărare a cetățenilor scade, iar competitivitatea transportatorilor locali este grav afectată. Dependența autorităților de taxarea energiei ignoră complet efectul de domino asupra inflației, scumpirile carburanților propagându-se în tot lanțul de aprovizionare cu bunuri de larg consum.

În timp ce statele vecine au apelat la plafonări sau reduceri temporare de accize pentru a-și proteja cetățenii în perioadele de criză, România a ales o cale rigidă. Rezultatul este un paradox greu de ignorat: deși rafinăriile noastre procesează volume importante de țiței, prețul final rămâne printre cele mai mari din Uniunea Europeană, penalizându-i constant pe șoferii români în raport cu vecinii lor.

Sursă: hotnews

Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Elena Radu și asistat AI.

Lasă un comentariu