Microbiomul intestinal și răspândirea cancerului de sân: mecanismul descoperit de cercetători

Cum influențează acizii biliari inflamația?

În studiile recente efectuate pe modele murinoase de cancer mamar, cercetătorii au evidențiat o legătură între dezechilibrul microbial din intestin și abilitatea celulelor tumorale de a se răspândi către plămâni. O echipă din Statele Unite a demonstrat că utilizarea colesevelamului, un agent anticolesterol, poate diminua această diseminare. Rezultatele, deși promițătoare, nu au fost încă confirmate în rândul pacienților umani, iar efectele asupra metastazelor rămân în așteptare de studii clinice.

Ultimele știri

Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politiceÎntreruperi de curent de luni în București, Ilfov și GiurgiuTikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintaleKarol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altora

Cancerul de sân HR+ – contextul clinic și biologic

Cancerul mamar cu receptori hormonali pozitivi (HR+) reprezintă aproximativ 80% din toate cazurile de cancer de sân, potrivit Institutului Național al Cancerului (NCI). Aceste tumori exprimă receptori pentru estrogen și/sau progesteron, hormonii care pot stimula proliferarea celulară. Terapia hormonală, de regulă, reduce riscul de recidivă, însă cancerul poate reapărea la distanță chiar și după ani întregi. Specialistă în microbiologie, imunologie și biologia cancerului, Melanie Rutkowski de la University of Virginia, investighează de ce unele paciente dezvoltă metastaze, în timp ce altele mențin boala localizată.

În contextul cancerului de sân, celulele tumorale pot migra din tumoră primară către oase, ficat, plămâni sau creier. Unele rămân dormante mult timp, devenind metastaze detectabile doar după ani de la finalizarea tratamentului inițial.

Microbiomul intestinal și disbioza

Microbiomul intestinărilor – ansamblul microorganismelor care locuiesc în tractul digestiv – influențează numeroase procese, de la digestie la modulare imună. Când raportul dintre diferite populații bacteriene se schimbă, apare disbioza, termenul folosit pentru dezechilibrul microbiotei. În experimentele murinoase, disbioza a fost asociată cu scăderea bacteriilor implicate în metabolizarea acizilor biliari. Acești compuși, produși de ficat din colesterol, facilitează digestia grăsimilor și, odată ajunși în intestin, sunt transformați de bacteriile locale. Perturbarea acestui proces a condus la acumularea acizilor biliari primari, însoțită de rezistență la insulină și modificări inflamatorii în glanda mamară și plămâni. În aceste condiții, mai multe celule tumorale au ajuns în țesutul pulmonar.

Acizii biliari și semnalizarea inflamatorie

Una dintre consecințele acumularii acizilor biliari primari este creșterea producției de prostaglandină E2 (PGE2), un mediator implicat în inflamație. Cercetătorii au identificat această cale de semnalizare ca un mecanism prin care acizii biliari pot facilita diseminarea celulelor tumorale. În studiile anterioare de la aceeași echipă, perturbarea bacteriilor intestinale prin tratament antibiotic a crescut numărul celulelor canceroase care au ajuns în sânge, ganglioni și plămâni la șoarecii cu neoplasm mamar HR+, fără a accelera creșterea tumorii primare.

În plus, în 2022 s-a observat că animalele cu disbioză au prezentat un număr mai mare de mastocite în țesutul mamar înainte de apariția tumorii, celulele sistemului imunitar activând fibroblastele și sporind depunerea de colagen, modificând mediul tumoric.

Evaluarea impactului colesevelamului

Pentru a testa dacă reducerea acizilor biliari poate influența evoluția bolii, cercetătorii au administrat colesevelam, un agent care captează acizii biliari în intestin, împiedicând reabsorbția lor. În șoareci, această intervenție a scăzut nivelurile circulante de acizi biliari primari și a redus răspândirea celulelor tumorale către plămâni. Nu s-a observat un efect comparabil asupra creșterii tumorii mamare inițiale; experimentul s-a concentrat, prin urmare, pe diseminare, nu pe dimensiunea tumorii primare. Tratamentul a fost inițiat preventiv, înainte de inducerea disbiozei.

Echipa a analizat și date din The Cancer Genome Atlas (TCGA), un proiect american de amploare care a colectat informații genetice și moleculare din tumorile a peste 11.000 de pacienți cu 33 de tipuri de cancer. La pacientele cu tumori HR+, anumite profiluri de expresie genetică legate de metabolizarea acizilor biliari, rezistența la insulină și prostaglandina E2 au fost asociate cu o supraviețuire mai scăzută.

Ce au descoperit dosarele din Epic Cosmos!

Cu toate acestea, cercetătorii nu au măsurat direct nivelul acizilor biliari din sânge, iar această analiză nu poate stabili dacă acumularea lor a influențat evoluția bolii.

O analiză suplimentară a utilizat dosarele medicale din Epic Cosmos, o platformă care integrează informații din multiple sisteme de sănătate. Printre pacientele cu cancer de sân metastatic HR+, utilizarea medicamentelor care împiedică reabsorbția acizilor biliari a fost asociată cu o durată medie de supraviețuire mai lungă în intervalul analizat.

Fiind o cercetare observațională, rezultatul poate fi influențat de variabile clinice precum vârsta, greutatea, alte afecțiuni sau tratamente adiționale. Efectul medicamentelor asupra metastazelor trebuie verificat într-un studiu clinic controlat pentru a elimina posibilele confounderi.

Limitările și perspectivele viitoare

Concluziile nu pot fi extinse la întreaga familie a acizilor biliari, deoarece compușii din această categorie au proprietăți diferite, iar efectele lor depind de concentrație, de țesut și de tipul tumorii. O sinteză publicată în 2026 a arătat că studiile privind rolul acizilor biliari în cancerul mamar au obținut rezultate contrastante: în unele cercetări, anumiti compuși au fost asociați cu dezvoltarea tumorii, în timp ce în altele s-au observat efecte opuse.

Diferențele pot fi explicate, cel puțin parțial, prin substanțele și dozele testate, metodele de măsurare și tipurile de probe analizate. În plus, concentrațiile din sânge nu corespund întotdeauna celor din țesutul mamar. Până acum nu a fost stabilit un profil al acizilor biliari care să apară constant la pacientele cu cancer de sân.

Rezultatele obținute pentru acidul colic și acidul chenodeoxicolic în modelul experimental nu pot fi aplicate automat altor molecule sau altor forme ale bolii.

Echipa din Virginia își propune să investigheze dacă scăderea acizilor biliari poate limita metastazele la paciente.

Medicamentele deja utilizate în tratamentul altor afecțiuni au un profil de siguranță bine documentat, însă dozele necesare și eficiența în cancerul de sân trebuie evaluate separat.

O altă direcție de cercetare sugerează refacerea populațiilor bacteriene implicate în metabolizarea acizilor biliari.

În prezent, nicio intervenție asupra microbiomului nu este recomandată pentru prevenirea metastazelor, iar măsurarea acizilor biliari nu face parte din evaluarea standard a riscului de răspândire a cancerului de sân.

Experimentele pe șoareci arată cum un dezechilibru al microbiotei intestinale poate declanșa modificări ce favorizează răspândirea cancerului de sân către alte organe. Pasul următor este testarea acestor intervenții la paciente, pentru a determina dacă modularea acizilor biliari sau a microbiomului poate reduce efectiv riscul de metastaze. Dacă aceste descoperiri se confirmă în studiile clinice, ar putea deschide calea către terapii complementare în gestionarea cancerului mamar HR+.

Sursă: HotNews