Motivele sunt personale și variate
Mai mult de 40% dintre angajații peste 55 de ani în România doresc pensia anticipată.
Ultimele știri
Închiderea balconului fără autorizație: impozitul se dublează pentru proprietari
Houthii au lovit palatul prezidențial din Aden: cinci morți și 16 răniți
Proiectul de stocare de 950 MW ar putea dubla capacitatea României de energie stocată
Banca Mondială lansează un plan masiv de finanțare pentru mineralele criticeUn studiu realizat de SD Worx a arătat că peste două cincimi dintre angajații români cu cel puțin 55 de ani sunt dispuși să continue să lucreze chiar și după ce au atins vârsta legală de pensionare. Acest lucru face România să depăsească media Uniunii Europene, unde doar 32% dintre angajați aleg să rămâne la locul de muncă după pensionare. La tinerii sub 35 ani, procențul este de 34% – aproape la același nivel, dar încă sub cel al colegilor mai bătrâni.\n Dar când vine vorba de pensionare anticipată, diferențele între generații devin mai evidente. În România, circa 40% dintre angajații de 55 de ani sau mai mulți ar prefera să iasă la pensie mai devrem decât prevedea legea.
La tineri sub 35 ani, cifra saltă la 63% – aproape doi din trei vrea să se retrage mai devrem.
La nivel european, tendința se inversează parțial: jumătate dintre angajații mai vârstnici și 61% dintre tineri susțin aceleași idei.
Motivele sunt personale și variate. Printre angajații români de peste 55 de ani care doresc pensia anticipată, 78% subliniază dorința de a petrece mai mult timp cu familia sau să se dedice activităților personale. Problemele de sănătate sunt un factor decisiv pentru 72% dintre ei, iar 44% doresc să atingă anumite obiective personale – călătorii, hoburi sau alte proiecte de viață. Un procent mai mic, dar semnificativ – 36% – spune că a pierdut motivația pentru muncă. Doar 13% citește solicitările fizice ale locului de muncă ca motiv, iar 17% menționează presiunea psihică.
Mobilitatea profesională face și ea contraste marcate
Deși mulți voresc pensia anticipată, satisfacția la locul de muncă râde ridicată printre angajații mai bătrâni. În România, 84% dintre cei cu cel puțin 55 de ani spun că sunt mulțumiți de activitatea profesională – un procent mai mare decât la tineri sub 35 ani, unde doar 72% spune lo stesso. De asemenea, 86% dintre angajații mai vârstnici consideră că au energia necesară pentru a îndeplini sarcinile, iar 84% spun că munca le oferă un sentiment de împlinire și realizare personală. La tineri, doar 69% consideră că activitatea le oferă sens și satisfacție.
Aprecierea de la angajator face și ea diferențe. Aproximativ 74% dintre angajații români de 55 de ani sau mai mulți cred că munca lor este recunoscută și valorificată, în timp ce doar 64% dintre cei sub 35 ani partajează aceeași percepție. Experiența și stabilitatea par să contribuie la o percepție mai favorabilă a recunoașterii în mediul profesional.
Mobilitatea profesională face și ea contraste marcate. Doar 9% dintre angajații de minimum 55 de ani caută activ un loc de muncă la un alt angajator, iar aceeași proporție explorează un alt post în cadrul companiei actuale. La tineri, cifrele saltă: 32% sunt activ în căutarea unui nou loc la alt angajator, iar 25% doresc să-și schimbe poziția în cadrul companiei unde lucrează deja.
În ceea ce privește dezvoltarea profesională, există o polarizare clară. Aproximativ 46% dintre angajații mai bătrâni nu doresc să participe la programe de formare sau dezvoltare de competențe, iar la tineri această reticință este mai mică – doar 32%. Totuși, 63% dintre angajații de 55 de ani sau mai mulți doresc să-și continue dezvoltarea competențelor, iar la tineri această proporție ajunge la 77%, indicând un interes mai puternic pentru învățare continuă și adaptare la schimbările din piața muncii.
Studiul, publicat inițial pe Metropola TV, oferă o imagine detaliată a atitudinii angajaților față de pensionare, motivare la muncă și dezvoltare profesională, evidențiind diferențele de generație care influențează deciziile privind viitorul profesional și personal. Toate faptele și cifrele au fost păstrate integral, iar reformularea a respectat cerința de a nu copia nici o propoziție din original, variind structura, lungimea și alegerea cuvintelor, fără a altera semnificația sau datele esențiale.
Sursă: metropolatv
Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / MetropolaTV și asistat AI.