Noul curriculum pune accent pe practică și inteligență artificială!
Cursurile s-au reluat pentru aproape 300.000 de elevi în București, sub supravegherea Inspectoratului Școlar General
Ultimele știri
Trump susține că are obligația de a interzice anumite publicații la Casa Albă
Pasajul Ciurel va fi prelungit spre Centură, Iuliu Maniu respiră
Primarul Ciucu critică semafoarele stricate din București, în timp ce susține că nu-i lasă să fie eficient
Punerea în siguranță a blocului din Rahova începe cu 480 de susținătoriDeși toamna a adus numeroase incertitudini legate de infrastructura educațională, noul an școlar 2026–2027 a debutat în Capitală într-un mod relativ liniștit pentru majoritatea elevilor. Conform datelor furnizate de autoritățile de specialitate, circa 296.000 de copii, din grupele de antepreșcolari și preșcolari, precum și cei înscriși la ciclurile primar și gimnazial, și-au început activitatea didactică în instituțiile de învățământ din București.
Ionel Florian Lixandru, șeful Inspectoratului Școlar General al Municipiului București, a oferit detalii extinse privind stadiul actual al sistemului de învățământ într-o intervenție acordată emisiunii „Bună dimineața, București!”, difuzată pe platforma debucurestifm la data de 8 septembrie 2026, ora 11:33.
Una dintre cele mai discute probleme înainte de deschiderea școlilor a fost starea clădirilor în proces de reabilitare. Au circulat informații că unele unități nu ar fi fost pregătite corespunzător pentru primirea elevilor, ceea ce a generat îngrijorări în rândul părinților.
Totuși, Lixandru a clarificat că nu există cazuri în care elevii să desfășoare lecțiile în interiorul unui șantier activ. Strategia locală prevede mutarea temporară a colectivurilor în spații alternative: alte instituții disponibile sau structuri modulare montate în curțile interioare ale școlilor.
El a explicat că organizarea unui șantier în prezența copiilor este dificilă, deci relocarea a fost considerată necesară.
Deși această mutare implică unele necomodități pentru familiile afectate, oficialul consideră că efortul este justificat de avantajele pe termen lung aduse de modernizarea infrastructurii. Majoritatea proiectelor sunt finanțate prin fonduri europene, alături de alte scheme accesate de autoritățile locale.
AI ne va înlocui pe profesori?
Perioada de tranziție este estimată la aproximativ doi ani, în care elevii vor funcționa în spații provizorii, după care se va reveni în clădirile reabilitate și complet modernizate.
O schimbare structurală semnificativă a fost introdusă pentru generația care a intrat recent în clasa a IX-a. Aceștia constituie primul val de elevi care urmează cursurile liceale în baza noilor planuri-cadru și a programelor școlare revizuite. Noul curriculum pune accent pe o abordare mult mai aplicativă, integrând competențe digitale avansate, utilizarea inteligenței artificiale, educația pentru mediu și abilitatea de a analiza critic fluxul de informații.
Pentru Lixandru, pilonul fundamental al acestei noi paradigme educaționale este cultivarea gândirii critice.
Într-o eră în care adolescenții sunt bombardați zilnic cu date din rețelele sociale, platforme web și conținut generat de algoritmi, instituția școlară are rolul de a filtra realitatea de dezinformare.
A subliniat importanța instructivă a identificării surselor de informație și a antrenului mental necesar pentru a distinge adevărul de minciună.
Tema inteligenței artificiale a deschis discuția privind posibila digitalizare totală a educației. A fost pusă întrebarea dacă, în viitor, școala ar putea deveni un mediu exclusiv online.
De ce persistă dezechilibrul dintre tehnologic și teoretic?
prezența fizică a cadrului didactic nu poate fi substituită integral de tehnologie. Deși instrumentele digitale completează eficient procesul de învățare, dinamica interpersonală dintre profesor și elev rămâne indispensabilă.
Rolul educatorului depășește simpla transmitere a cunoștințelor: el oferă un model comportamental, ghidaj emoțional și contribuie activ la formarea personalității tinerilor. În paralel, Bucureștiul prezintă o pregătire tehnologică superioară față de perioada anterioară pandemiei.
Institutiile au beneficiat de dotări cu table interactive, echipamente digitale și conexiuni de internet de bandă largă, precum și de laboratoare smart. Astfel, infrastructura capabilă să suporte o eventuală revenire temporară la învățământul la distanță este deja existentă și funcțională.
Un alt aspect crucial analizat a fost criza de imagine a învățământului tehnologic.
Piața muncii națională prezintă o cerință constantă pentru specialități practice, precum instalatorii, electricienii sau mecanicii auto, însă tendința elevilor și a părinților rămâne orientată spre liceele teoretice.
Această disonanță a fost vizibilă și în procesul de admitere din acest an.
Datele prezentate de Ionel Florian Lixandru indică faptul că liceele teoretice au reușit să umple clasele în proporție de aproximativ 99%. În contrast, în sectorul învățământului tehnologic din Capitală, au fost desfășurate 67 de clase din proiectul initial de admitere.
Sursă: bucurestifm
Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / bucurestifm și asistat AI.