De ce BNR nu a modificat rata cheie?
Banca Națională a României a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5% pe an, în ciuda semnelor de răcire a inflației. În aceeași ședință, Consiliul de administrație a păstrat rata facilității de creditare Lombard la 7,50% și pe cea a facilității de depozit la 5,50%.
Ultimele știri
Trotinetele electrice au restricții în parcuri și pe bulevardele Sectorului 6: doar 15 km/h și zone
Weekend de flamenco, operă și dans în Sectorul 2: Viva España transformă Pictor Arthur Verona într-o mică Spanie
Reforma TAROM: Guvernul Niculescu propune grupul aeronautic național
Accident în Craiova, cu 20 de persoane implicate. A fost activat Planul Roșu de IntervențieRezerva minimă obligatorie a rămas nemodificată atât pentru pasivele în lei, cât și pentru cele în valută.
Indicele anual al inflației a scăzut rapid: în iunie era de 10,42%, în iulie a coborât la 8,16%, iar în august a atins 6,17%.
Ce arată evoluția inflației în ultimele luni?
Autoritatea monetară explică această tendință prin dispariția efectelor de bază din anul precedent – eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și majorările de TVA și accize – care au împins prețurile în sus.
Inflația de bază (CORE2) a urcat de la 8,3% în iunie la 6,2% în august, susținută de scăderea prețurilor la unele produse agroalimentare și de o cerere de consum mai slabă.
Activitatea economică se află într-o stare de stagnare. În al doilea trimestru al anului 2026 producția internă a rămas neschimbată, după o mică scădere de 0,1% în primul trimestru.
Care este contextul macroeconomic actual?
Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025, economia a înregistrat o contracție de 0,4% în al doilea trimestru, o evoluție mai bună decât pierderea de 1,2% din primul trimestru.
Cheltuielile gospodăriilor continuă să scadă, iar balanța comercială (exporturi minus importuri) a revenit în zona negativă, frânând creșterea. Deficitul comercial și cel al contului curent au crescut în această perioadă, inversând trendul de reducere observat în trimestrele anterioare.
Indicatorii actuali sugerează o posibilă redresare în al treilea trimestru, alimentată în parte de sectorul agricol, deși BNR avertizează că, raportat la anul precedent, ritmul PIB-ului ar putea să se deterioreze.
Ce riscuri rămân pentru inflație?
Deși vara a adus o ușoară răcire a prețurilor, BNR se așteaptă ca inflația să revină în creștere până la sfârșitul anului financiar 2026. Principalele surse de tensiune rămân costurile combustibililor și ale energiei, creșterea prețurilor la materii prime – inclusiv produse agroalimentare – seceta severă din acest an și evoluția cursului leului.
Conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală constituie incertitudini majore, capabile să erodeze puterea de cumpărare, încrederea consumatorilor și activitatea firmelor, crescând astfel costurile de finanțare pentru România.
Pe termen lung, presiunile deflaționiste vor veni din cererea agregată, susținută de consolidarea bugetară începută în 2025 și continuată în prezent.
Cum poate BNR să susțină economia?
BNR subliniază că rămân incertitudini privind măsurile fiscale post‑2026 și consideră esențială absorbția și utilizarea eficientă a fondurilor europene pentru a contracara efectele negative ale austerității și ale conflictului din Ucraina.
Deciziile BCE, Fed și ale altor bănci centrale regionale sunt monitorizate îndeaproape. O combinație echilibrată de politici macroeconomice și reforme structurale, sprijinite de fonduri UE, este văzută ca cheia stabilității și a potențialului de creștere al României.
Următoarea întâlnire a Consiliului de administrație, dedicată politicii monetare, este programată pentru 12 noiembrie 2026.
Sursă: mediafax
Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Laura Buciu și asistat AI.