România conduce UE în creștere a chiriilor: 43,5% într-un an, peste Croația

Ce explicație oficială au oferit autoritățile pentru acest salt?

România se poziționează în fruntea clasamentului Uniunii Europene privind escaladarea costurilor locative, înregistrând o creștere anuală remarcabilă de 43,5% pe parcursul intervalului cuprins între al doilea trimestru din anul 2025 și al doilea trimestru din 2026. Aceste date, desprinse din analiza statistică a Eurostat și prelucrate de Euronews, evidențiază o tendință alarmantă pentru piața rezidențială din țara noastră. Deși Turcia prezintă o rată nominală superioară, de 49,6%, contextul inflaționist specific țării vecine modifică substanțial ecuația comparativă, plasând România pe primul loc în UE.

Ultimele știri

Trotinetele electrice au restricții în parcuri și pe bulevardele Sectorului 6: doar 15 km/h și zoneWeekend de flamenco, operă și dans în Sectorul 2: Viva España transformă Pictor Arthur Verona într-o mică SpanieReforma TAROM: Guvernul Niculescu propune grupul aeronautic naționalAccident în Craiova, cu 20 de persoane implicate. A fost activat Planul Roșu de Intervenție

Croația ocupă poziția a doua în Uniune, cu un avans de 40,1%, urmată de Slovenia, care a raportat o majorare de 10%, echivalentul unei creșteri reale de puțin peste 6%.

Pentru a înțelege corect amploarea fenomenului, este esențială ajustarea datelor în funcție de indicele general de inflație. În România, acest indicator s-a situat la 9,5% în perioada menționată, în timp ce în Croația a fost de 4,8%. După efectuarea acestei corecții statistice, rezultă că chiriile au avansat în termeni reali cu peste 30% în ambele state. Diferența față de Turcia este evidentă: acolo, inflația a depășit pragul de 30%, ceea ce a diminuat impactul real al scumpirii locative, făcând-o mai modestă decât în România și Croația.

Alte țări europene au înregistrat, de asemenea, creșteri notabile, precum Serbia (12,5%), Bulgaria (9,9%), Macedonia de Nord (9,2%) și Grecia (7,5%).

Autoritățile române au oferit o explicație oficială pentru acest salt spectaculos, indicând ca principală cauză majorarea tarifulor pentru locuințele administrate de stat sau de unitățile administrativ-teritoriale. Totuși, această teorie este contestată de Adriana M. Soaita, cercetătoare la Universitatea din Glasgow.

Ea susține că ponderea locuințelor publice destinate închirierii este prea mică în structura totală a fondului locativ pentru a genera o mișcare atât de puternică a mediei generale.

Argumentul său se bazează pe faptul că tarifele din sectorul public sunt semnificativ inferioare celor de pe piața privată; chiar dacă aceste sume s-ar tripla, efectul asupra valorii medii ar rămâne limitat.

O altă ipoteză avansată de cercetătoare vizează integrarea pe piață a unor imobile recent construite sau profund renovate, oferite la prețuri premium.

Analiza acestor factori necesită, însă, o abordare nuanțată, care să țină cont de dinamica inflației, metodologia aplicată de Eurostat și persistența unui sector informal substanțial în tranzacțiile de închiriere.

Situația din Croația prezintă particularități similare, dar cu nuanțe distincte.

Ce s-a întâmplat în paralel în perioada 2025–2026?

Instituția națională de statistică a atribuit creșterea de 40,1% deciziei luate de administrația locală din Zagreb de a recalibra tarifele pentru o anumită categorie de locuințe sociale.

Profesorul Gojko Bezovan, de la Universitatea din Zagreb, a subliniat însă transformările structurale ale pieței imobiliare.

El observă că o proporție din ce în ce mai mare a locuințelor este percepută ca un activ financiar, o tendință alimentată de achizițiile de apartamente și proprietăți orientate spre turism.

Rezultatul este că multe unități din complexe rezidențiale noi rămân neocupate, nefiind cumpărate pentru locuire efectivă.

Ca În paralel, în perioada 2025–2026, numărul contractelor de închiriere înregistrate la administrația fiscală a cunoscut o expansiune semnificativă.

Bezovan explică faptul că acest flux a dus la intrarea pe piață a unui număr mai mare de locuințe de o calitate superioară, situate în marile centre urbane, care se oferă la chirii considerabil peste media pieței.

Un detaliu tehnic important reiese din datele lunare: între august 2025 și august 2026, creșterea chiriilor în Croația a fost de doar 4,3%.

Discrepanța față de cifra trimestrială este imputată unui salt brusc al indicelui chiriilor, înregistrat exact între lunile iulie și august din 2025, ceea ce distorsionează percepția asupra ritmului constant al scumpirii.

Comparativ cu evoluția graduală observată în Turcia, unde chiriile s-au majorat treptat, România și Croația au suferit șocuri mai abrupte. Extinderea analizei către țările candidate la aderarea la UE și membrii Asociației Europene a Liberului Schimb confirmă supremația nominală a Turciei, dar ajustarea pentru inflația ridicată pune în valoare poziția României ca lider în creșterea reală a costurilor de locuit din spațiul european.

Această dinamică reflectă o combinație complexă de factori, de la politicile de stabilire a tarifelor în sectorul public, la schimbarea comportamentului investitorilor imobiliari și la constrângerile de ofertă, toate contribuind la presiunea exercitată asupra bugetelor chirieșilor.

Sursă: digi24

Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Elena Radu și asistat AI.