Criza demografică în UE: nașterile s-au prăbușit cu 30% față de 1990, iar România e la coadă

Unde suntem pe harta Europei?

UE în declin demografic: nașterile au scăzut cu o treime față de 1990, iar România se află în coada Europei ca rată de fertilitate

Ultimele știri

Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politiceÎntreruperi de curent de luni în București, Ilfov și GiurgiuTikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintaleKarol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altora

Oficiul European de Statistică a publicat marți, 27 octombrie, un comunicat care trage un semnal de alarmă: rata totală a fertilității în Uniunea Europeană a coborât la 1,34 copii per femeie în 2024, un minim istoric fără precedent din 2001 încoace.

Această cifră arată o scădere masivă a natalității, nașterile fiind cu peste 30% mai puține față de anul 1990. Mai exact, în 2024 s-au născut în UE doar aproximativ 3,6 milioane de copii, față de 5,1 milioane în urmă cu trei decenii. Vorbim despre un declin cumulat de 30,2%. Ritmul căderii a fost cel mai alert în 2022 și 2023, cu scăderi anuale de 5,1%, respectiv 5,4%, temperându-se ușor la 3,1% în 2024.

Pentru o înlocuire naturală a generațiilor, fără a depinde de migrație, este nevoie de o rată de fertilitate de cel puțin 2,1 copii pe femeie.

În ultimele două decenii, acest prag a fost ratat constant pe întregul continent.

Datele din Anuarul regional Eurostat 2026 arată o prăpastie între regiuni: din 1.165 de zone analizate, 714 sunt peste media UE, 439 dedesubt, iar 12 se aliniază perfect.

În acest peisaj sumbru, două regiuni românești reușesc să iasă în evidență prin valori mai ridicate ale fertilității, atingând pragul minim de 1,75 copii pe femeie și plasând România în rândul țărilor cu zone mai active demografic. Totuși, la nivel național, rămânem în subsolul Europei.

La polul opus, cele mai ridicate valori din UE se înregistrează în teritoriile franceze Mayotte (3,51) și Guyana Franceză (3,10), în timp ce în Bulgaria regiunile Sliven și Yambol raportează 2,58 și 2,42.

Cel mai grav stă regiunea spaniolă La Palma, cu doar 0,76 copii per femeie.

De ce amânăm momentul în care devenim părinți?

O altă problemă majoră este vârsta la prima naștere. Vârsta mediană a mamei în UE a urcat de la 31 de ani în 2014 la 31,9 ani în 2024.

Diferențele regionale sunt uriașe: din cele 11 regiuni europene unde femeile nasc în medie sub 27 de ani, cinci sunt în România și șase în Bulgaria.

În țara noastră, cele mai fragede mame sunt în județele Călărași (25,7 ani) și Ialomița (26 ani).

Această amânare a maternității nu e întâmplătoare.

Ea vine pe fondul prelungirii studiilor, al nesiguranței la locul de muncă, dar și al scumpirii locuințelor și a costurilor uriașe pentru creșterea unui copil.

Tabloul demografic european este dominat de îmbătrânire și de un deficit natural accentuat. La 1 ianuarie 2025, UE număra 450,6 milioane de locuitori.

Doar în 2024, decesele au depășit nașterile cu 1,3 milioane, un deficit acoperit parțial de valurile de migrație și ajustări statistice. Vârsta mediană a populației a ajuns la 44,9 ani, față de 39,6 ani în 2005.

România oferă contraste frapante la nivel local.

Județul Ilfov a crescut spectaculos cu 44,6% între 2014 și 2025, în timp ce Bucureștiul a pierdut pe drum aproximativ 156.000 de rezidenți. Potrivit Eurostat, acest amestec toxic de îmbătrânire rapidă și natalitate scăzută pune o presiune uriașă pe piața muncii, pe sistemele de pensii și pe spitale.

Sursă: Mediafax