Averile demnitarilor, în „codul pragurilor

Cum a afectat decizia CCR transparența averilor funcționarilor publici?

Legea privind integritatea a fost adoptată de Camerea Deputaților în data de 24 august, în una dintre sesiunile sale pleniere, dar sub o formă revizuită, în urma intervenției Curții Constituționale. În timp ce inițial scopul legea era să asigure o transparență completă a averilor funcționarilor publici, decizia CCR a impus o reevaluație a modului în care aceste informații pot fi divulgați, în special privind datele de natură personală.

Ultimele știri

Trump susține că are obligația de a interzice anumite publicații la Casa AlbăPasajul Ciurel va fi prelungit spre Centură, Iuliu Maniu respirăPrimarul Ciucu critică semafoarele stricate din București, în timp ce susține că nu-i lasă să fie eficientPunerea în siguranță a blocului din Rahova începe cu 480 de susținători

În acest context, parlamentarilor din partidele USR și PSD, precum și ai altor formațiuni din fosta coaliție, au inițiat o colaborare strânsă în cadrul Comisiei Juridice, scopul ei fiind elaborarea unui mecanism alternativ care să respecte atât cerințele de transparență, cât și hotărârea CCR privind protecția datelor cu caracter personal.

Rezultatul acestor negociări a fost propunerea și adoptarea unei Fise Publice, un document care nu va conține detalii individualizate despre averea demnitarilor, ci va prezenta informațiile agregate prin intermediul unor praguri predefinite. Această fisa va fi elaborată de Agenția Națională de Integritate (ANI) pe baza declarațiilor de avere depuse de funcționarii publici, care vor continua să fie prezentate în formatul obișnuit, dar fără a fi publicate în forma originală.

În loc de a afișa sume exacte, terenuri specifice sau imobiluri individualizate, documentul va indica doar intervalele de valoare în care se încadrează aceste avere, în conformitate cu un sistem de categorii establishte de lege.

Astfel, în loc să se precizeze că un funcționar deține o casă valutată la 300.000 euro sau un teren de 500 de metri patrizi, fisa publică va menționa doar că averea imobiliară se află în pragul de, de exemplu, 250.001–350.000 euro sau 401–600 metri patrizi, fără a revela natura exactă sau locuința acestor avere. Același principiu se aplică și pentru alte categorii de avere, inclusiv investițiile, economiile sau alte active financiare, unde valori brute vor fi înlocuite de intervale de referință.

Scopul acestui mecanism este de a permite monitorizarea evolutiei averilor în timp, facilitând detectarea de modificări semnificative și nejustificate, fără a expune detalii care pot fi considerate invadatoare din punct de vedere al vieții private.

Procesul de elaborare și validare a fisei publice urmează un flux clar

Procesul de elaborare și validare a fisei publice urmează un flux clar: funcționarii publici vor continua să depună declarațiile de avere la ANI, precum și până acum. Apoi, aceste declarații vor fi analizate de agenție și transpuse în fisa publică prin aplicarea pragurilor establishte.

Documentul rezultat va fi apoi trimis înapoi funcționarilor, care vor dispune de un termen de 30 de zile pentru a verifica corectitudinea informațiilor și să semnaleze orice erori sau inconstanțe.

Numai după acest etapă de verificare și eventuală corectare, fisa publică va fi publicată pe site-ul oficial al ANI, devenind accesabile oricărui cetățean interesat.

În cadrul debatelor din Comisia Juridică, senatorul USR Alexandru Dimitriu a subliniat că obiectivul nu este să se ştie ce bunuri exact deține un demnitar, ci să se urmărească dacă variațiile averilor de la un an la altul sunt coerente cu veniturile declarate și pot fi justificate prin mezzo licite. „Nu ne interesează dacă are o mașină de lux sau un apartament în centrul orașului, ci dacă creșterea averiei său nu poate fi explicată prin venitul salarial sau alte surse declarate”, a afirmat, accentuând rolul preventiv al mecanismului.

De asemenea, în cadrul aceluiași proces legislativ, deputații au decis să elimină complet un amendament controversat inițiat de partidia AUR, care propunea extinderea obligației de declarare avere și la soții, soții și persoane asimilate cu ei. Acest amendament a fost anterior declarat neconstituțional de CCR, motiv pentru care a fost abandonat în favoarea variantei consensuale, susținută de o largă maggioritate parlamentară.

„Coaliția Curcubeu a demonstrat că, prin dialog și compromis, se poate ajunge la soluții equilibrate care respectă atât principiul legalității, cât și nevoile de guvernare responsabilă”, a concluzionat un dintre implicatii în negociări.

Astfel, noua variantă a legii de integritate nu renunță la transparență, ci o redefinește în armonie cu constrângerile constituționale, punând accent pe verificarea evolutiei averilor prin intermediul pragurilor, în loc de divulgarea detaliilor invazive. Acest model încearcă să echilibreze dreptul publicului la informație cu dreptul indivizilor la protejarea datelor personale, oferind un cadru care poate servi ca model pentru alte state confrontate cu aceeași dilemă.

Sursă: mediafax

Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Elena Radu și asistat AI.