Val de violență în școli: patru incidente cu cuțite înregistrate într-o singură săptămână

Se extinde oare teroarea în clase?

În decursul unei singure săptămâni, sistemul educațional românesc a fost martor a patru episoade grave de violență în care elevii au folosit cuțite. Această serie de evenimente a stârnit dezbateri aprinse despre posibila existență a unui „efect de contagiune”, un fenomen studiat intens anterior în Statele Unite.

Ultimele știri

Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politiceÎntreruperi de curent de luni în București, Ilfov și GiurgiuTikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintaleKarol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altora

Pentru a înțelege mai bine dinamica acestor cazuri, am cerut părerea lui Mihai Untaru, comisar-șef în rezervă și expert criminalist.

Să reconstruim secvența cronologică a acestor momente tulburătoare. Primul caz a avut loc luni, pe 19 octombrie.

La Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” din Bistrița, un adolescent de 13 ani a atacat cu un cuțit, răniind o profesoară și un elev. Înainte de a comite fapta, băiatul publicase pe TikTok un clip în care își anunța intenția. Ținta sa era un elev din clasa a șasea, ales pur și simplu din cauza apartenenței la o altă confesiune religioasă.

A doua zi, pe 20 octombrie, în localitatea Ciurea din județul Iași, un elev de 12 ani a atacat cu un cuțit o profesoară de biologie. Deși nimeni nu a fost rănit fizic, martorii au relatat că intenția inițială viza corpul profesoral.

A patra zi a săptămânii, pe 22 octombrie, la Colegiul Tehnic „Armand Călinescu” din Pitești, un elev de clasa a IX-a a scos o macetă și a lovit mai mulți colegi.

Motivul a fost dorința de răzbunare, iar rezultatul s-a soldat cu doi elevi răniți.

În a cincea zi, pe 23 octombrie, un elev din clasa a VIII-a de la Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” din Timișoara a adus un cuțit în școală. Acesta a făcut o fotografie cu arma în mână, imagine pe care a distribuit-o ulterior pe TikTok.

Ce spun studiile despre efectul de contagiune?

Literatura de specialitate din SUA a documentat deja acest tip de comportament. Un studiu publicat în 2015 în revista PLOS ONE a identificat un „efect de contagiune” legat de atacurile armate și omorurile în masă.

Cercetătorii au constatat că, după un prim incident, probabilitatea unui nou episod crește semnificativ, răspândindu-se ca o epidemie.

O altă cercetare, realizată în Houston și publicată în 2011 prin Sage Journals, a arătat tipare clare de repetare a atacurilor în anumite regiuni și intervale de timp.

În realitatea românească, Mihai Untaru subliniază că, deși evenimentele s-au succedat rapid, nu există neapărat o legătură directă de cauzalitate între ele. Cele patru cazuri publice arată că riscul de violență școlară este un semnal de alarmă pentru întreaga societate.

Fiecare incident este generat de o motivație specifică. Nu au aceeași cauză. Unele sunt îndreptate contra profesorilor, altele contra colegilor, pe fond de bullying.

Trebuie analizată problema în ansamblu și se impune o acțiune rapidă, a explicat expertul.

Originea profundă a problemelor este legată, în viziunea sa, de divizarea socială și de transmiterea urii.

Analizând aceste cazuri, observăm că totul izvorăște din ceea ce ne apasă în prezent: o societate fragmentată, plină de antagonisme și ură.

De unde izvorăște această ură oarbă?

Această ură se transmite din familie către școală.

Este necesară o intervenție la nivel național, cât mai repede posibil, a adăugat Untaru.

Un numitor comun rămâne însă arma aleasă: cuțitul. Întrebat dacă elevii s-au inspirat unii de la alții, expertul a respins această ipoteză simplistă. Cuțitul este arma disponibilă acum.

Nu trăim într-o societate unde se poate cumpăra armament letal, spre deosebire de unele state americane. Copierea unui act de violență indică o nevoie de asistență medicală. Lipsa educației și a controlului familial generează aceste evenimente.

Nu se copiază unul pe altul; fiecare are motivația sa, dar a luat cuțitul pentru că era la îndemână.

Transformarea lumii tinerilor și rolul familiei rămân cruciale.

Lipsa controlului părinților, absența urmăririi din școli și lipsa dorinței de performanță duc la această situație.

În trecut, exista o competiție sănătoasă pentru învățătură. Acum, dinamica s-a schimbat: contează cine lovește mai tare sau cine face cel mai mare scandal, a conchis expertul.

Sursă: DC News