Elevii din Sascut transformă problemele școlii în soluții prin teatru-ziar și programe antibullying

Totul a pornit de la întrebarea «Cum putem transforma mai bine?

De la problemele din curtea școlii la acțiuni concrete: cum tinerii din România folosesc teatrul și campaniile pentru a schimba mediul în care învață

Ultimele știri

Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politiceÎntreruperi de curent de luni în București, Ilfov și GiurgiuTikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintaleKarol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altora

Tinerii din Sascut simțeau nevoia de a-și exprima gândurile, însă adesea nu știau către cine se pot întoarce. Mulți nu aveau curajul să facă primul pas către un interlocutor. Această realitate a fost observată de Luminița Graur, profesoară la Liceul Tehnologic „Jacques M. Elias”, o instituție în care, potrivit ei, un număr semnificativ de elevi provin din familii și comunități care traversează dificultăți sociale și economice. Din această constatare a apărut ideea elevilor de a amenaja în incinta școlii un „Colț de ascultare”: un spațiu dedicat în care orice elev poate veni când simte necesitatea de a se confesă. Acest loc nu pretinde să substituie consilierea psihologică profesională, ci funcționează ca un prim punct de contact bazat pe încredere și apropiere umană.

Acest „Colț de ascultare” reprezintă una dintre cele 20 de proiecte civice concepute și finalizate de tineri din România în cadrul programului EUTEAM. Am discutat despre aceste inițiative cu elevi și profesori din patru licee premiate, situate în Bistrița, Roman, Sascut și Măcin. Toate echipele au pornit de la probleme observate direct în mediul lor imediat: bullying, anxietate, prejudecăți și lipsa incluziunii. Elevii de la Liceul Tehnologic „Jacques M. Elias” din Sascut au ales să abordeze tematica sănătății mintale, recunoscând că este un subiect tabu care necesită mai multă deschidere.

Programul EUTEAM a încurajat tineri din patru țări – România, Moldova, Armenia și Slovacia – să identifice necesitățile din comunitățile lor și să propună schimbări pozitive, susținute de un plan de acțiune detaliat. Peste 2.000 de tineri au participat la ateliere online axate pe implicare civică, educație media, diversitate și incluziune, rezultând în 77 de planuri de acțiune concrete. În România, pe parcursul a doi ani, Centrul Român de Politici Europene (CRPE) a colaborat cu peste 30 de profesori și 500 de elevi, încurajându-i să transforme ideile lor în acțiuni care răspund unei nevoi specifice din școală, utilizând instrumente civice atât formale, cât și creative. Au apărut astfel 20 de inițiative civice concepute, coordonate și implementate de tineri, sub îndrumarea unui profesor, iar cele mai creative dintre ele au fost distinsе cu premii.

Problemele identificate de elevii români au fost extrem de variate: de la incluziune și lupta împotriva discriminării, până la sănătate mintală, combaterea bullying-ului sau transformarea școlii într-un spațiu în care elevii să se simtă în siguranță și bine. La fel de diverse au fost și formele prin care și-au materializat ideile, cuprinzând dezbateri, campanii de conștientizare, producție de videoclipuri, spectacole de teatru și crearea de spații de sprijin în incinta școlilor.

„Democrația noastră necesită o implicare mult mai profundă pentru a fi îmbunătățită, iar această implicare trebuie exersată cât mai devreme. Sperăm ca aceste inițiative, care ne-au plăcut enorm și ne-au oferit o stare de bine, să devină surse de inspirație și exemple pentru alți tineri, școli sau comunități. Elevii cu care am lucrat au fost în primul rând plini de curiozitate, s-au întrebat cum pot îmbunătăți lucrurile în școala sau comunitatea lor, iar noi și profesorii am furnizat doar cadrul în care ei s-au putut exprima și practica participarea civică”, declară Alexandru Damian, reprezentant al CRPE.

„Map of Wellbeing and Democracy” – Liceul de Muzică „Tudor Jarda”, Bistrița

Proiectul câștigător al locului I în România a inclus un concurs de benzi desenate, dezbateri la nivel de școală și activități de teatru-ziar. Aceste ultime au fost organizate în parteneriat cu alte instituții de învățământ, iar elevii au pregătit scenete care tratau teme precum toleranța, drepturile democratice, incluziunea și diversitatea.

„Totul a pornit de la întrebarea «Cum putem transforma mai bine?». Noi, elevii, petrecem o parte semnificativă din timpul nostru la școală, așadar am dorit să transformăm acest loc într-unul în care să ne simțim ascultați și liberi să ne exprimăm. Consider că starea de bine nu înseamnă doar confort, ci și acceptare, respect și încurajare pentru a-și exprima opiniile fără a fi judecați”, povestește Teodora Andreea Pop, fostă elevă a liceului, acum studentă în anul I la Comunicare.

Teodora menționează că ea și echipa au dorit să abordeze probleme precum bullyingul sau discriminarea și să ofere elevilor posibilitatea de a reflecta asupra lor, dar și de a găsi împreună soluții practice. Au ales numele „Map of Wellbeing and Democracy” pentru că voiau să construiască pas cu pas o hartă a ideilor și inițiativelor prin care pot crea un mediul școlar mai incluziv, în care starea de bine și valorile democratice să se întâlnescă și să se întăresc reciproc.

Alina Tomi-Sătmar, profesoara care a coordonat proiectul, explică că echipa și-a propus să dezvolte o inițiativă relevantă pentru tineri și să utilizeze arta ca instrument de exprimare și dialog. În opinia ei, arta îi poate ajuta pe elevi să-și gestioneze anxietățile și să devină mai empatici și mai deschiși față de ceilalți.

„Trebuie să recunosc că, fără o simbioză între mine și cele patru eleve coordonatoare, ale căror dirigintă am fost, ar fi fost mai greu să desfășurăm un proiect de succes”, admite ea. Cele patru eleve aveau deja experiență în activități artistice, teatru și concursuri extrașcolare, iar proiectul le-a oferit ocazia să exploreze o formă nouă de expresie.

Teatrul e o joacă, dar poate fi una serioasă, în care ni se arată o oglindă

„Am vrut să existe un element de noutate și pentru ele, așa că am ales să abordăm activități de teatru-ziar. În mod firesc, a existat un atelier de inițiere în teatru-ziar la clasa lor, unde au învățat extrem de repede cum se desfășoară o astfel de activitate și cum să coordoneze chiar ele un astfel de atelier cu alți adolescenți”, adaugă profesoara.

Elevii învață mai ușor atunci când sunt implicați activ în proces. Pentru Teodora, elevii rețin informațiile mai bine când participă și își pot spune părerea, așa că echipa a vrut să abordeze subiecte importante într-un mod interactiv și creativ. Teatrul-ziar, spune ea, i-a ajutat pe elevi să privească situațiile din perspective diferite, benzile desenate le-au oferit libertatea de a se exprima creativ, iar dezbaterile au încurajat dialogul și respectarea opiniilor diferite.

„Totodată, am vrut să arătăm că subiectele serioase nu trebuie abordate tot timpul într-un mod rigid sau plictisitor, ci pot fi discutate într-un mod atractiv, creativ și apropiat de elevi.”

Alina Tomi-Sătmar crede că proiectele civice îi ajută pe elevi să-și dezvolte competențele necesare în secolul XXI și că ar trebui să fie prezente în orice școală.

„Teatrul e o joacă, dar poate fi una serioasă, în care ni se arată o oglindă despre noi și lumea în care trăim. În teatru ești tu, dar în același timp joci și un personaj, iar acel personaj poate duce el însuși greutatea unor vorbe și acțiuni, fără ca tu să te simți vizat de feedback. Astfel, acest aspect îți conferă libertate de expresie, iar tinerii simt nevoia să li se ofere libertatea de a spune și de a face lucruri care să le schimbe lumea. În mai bine.”

Înainte de a pune bazele inițiativei, Teodora vedea implicarea civică ca pe o formă de voluntariat și o ocazie de a-i ajuta pe ceilalți. „Experiența «Map of Wellbeing and Democracy» m-a făcut să înțeleg că putem contribui la schimbare și prin lucruri mici, pornind de la problemele pe care le observăm în jurul nostru. Am realizat că nu trebuie să așteptăm ca altcineva să ia inițiativa, ci putem chiar noi să venim cu idei și să încercăm să le punem în practică. Cred că asta a fost una dintre cele mai importante lecții pe care le-am învățat: că, indiferent de vârstă, putem avea un impact asupra comunității din care facem parte.”

„Schimbarea începe cu noi” – Colegiul Național „Roman-Vodă”, Roman

Pe locul II s-au clasat elevii de la colegiul din Roman, care au propus ateliere de formare pentru „Ambasadori Antibullying”. Participanții au învățat să recunoască situațiile de bullying, să intervină corect și să sprijine elevii afectați. Apoi, alături de profesori, au ținut în fiecare clasă ateliere despre empatie, respect și comunicare eficientă.

„Cred că era nevoie să vorbim despre bullying în școală, deoarece este o problemă care poate afecta profund starea emoțională, încrederea în sine și relațiile dintre elevi. Uneori, anumite comportamente sunt considerate simple glume, fără ca cei care le fac să-și dea seama că pot răni o persoană”, spune Alessia Anghel, una dintre elevele implicate în proiect.

După ce au început să lucreze la proiect, Alessia a întâlnit elevi care voiau să înțeleagă diferența dintre o glumă și bullying, cum ar trebui să reacționeze atunci când sunt martorii unei astfel de situații și cui se pot adresa atunci când au nevoie de ajutor.

„Este important ca aceste discuții să fie deschise și sincere, fără ca cineva să se simtă judecat, deoarece doar așa putem încuraja elevii să vorbească despre experiențele lor și să înțeleagă că nu trebuie să treacă singuri prin astfel de situații”, explică ea.

Mihaela Tanovici, profesoara care a coordonat proiectul, subliniază că inițiativa a pornit de la o problemă pe care elevii o observau în viața de zi cu zi. Rolul ei a fost să le ofere cadrul necesar, să le ghidaze pașii și să asigure că acțiunile se desfășoară corect și cu impact real.

Sursă: PressOne