AI în școli: elevii și profesorii o folosesc, statul rămâne în urmă

De ce statul rămâne în urmă în fața adoptării rapide a AI în școli?

AI în școli: elevii profită de tehnologie, cadrele didactice economisesc timp, iar statul rămâne în urmă

Ultimele știri

Trump susține că are obligația de a interzice anumite publicații la Casa AlbăPasajul Ciurel va fi prelungit spre Centură, Iuliu Maniu respirăPrimarul Ciucu critică semafoarele stricate din București, în timp ce susține că nu-i lasă să fie eficientPunerea în siguranță a blocului din Rahova începe cu 480 de susținători

În sălile de clasă și în afara lor, tinerii români au adoptat rapid instrumente de inteligență artificială pentru a-și rezolva temele, a se pregăti pentru examene și a învăța limbi străine. În paralel, cadrele didactice utilizează aceleași aplicații în principal pentru a-și simplifica activitățile administrative – de la planificarea lecțiilor și corectarea testelor, până la furnizarea de feedback și gestionarea sarcinilor birocratice.

Directorii școlilor, la rândul lor, se bazează pe AI pentru a monitoriza absenteismul și a identifica elevii cu risc de abandon școlar.

Aceste evoluții apar pe un fundal în care statul nu a reușit să ofere un cadru coerent și susținut.

Un raport al Băncii Mondiale, publicat vineri dimineața, subliniază că lacunele din sistemul de învățământ românesc sunt umplute în mare parte de inițiative private – companii locale, ONG-uri și platforme internaționale – care încearcă să compenseze absența unei politici publice clare.

Unul dintre cele mai serioase obstacole este accesul inegal la echipamente digitale. Aproximativ 26 % dintre elevii din România învăță în școli în care directorii declară lipsă de resurse tehnologice, depășind media OECD de 24 %. Deși PNRR a alocat peste un miliard de euro prin Componenta 15, iar programe precum „Școala de Acasă” (250 000+ laptopuri distribuite în timpul pandemiei), PNRAS (2 253 de școli dotate cu până la 300 000 €/școală) și ROSE (55 000 de laptopuri în 900 de licee) au adus echipamente în școli, acestea rămân concentrate în laboratoarele de informatică și sunt adesea depășite, în special în mediul rural.

Disparitățile se accentuează pentru comunitatea romă: peste o treime din familii rome nu dispun de un computer, laptop sau tabletă, smartphone-ul fiind singurul dispozitiv la indemână. Deși România conduce Uniunea Europeană în acoperirea cu fibră optică, această infrastructură nu garantează o conectivitate efectivă pentru activități educaționale. În mediul urban, 95 % dintre elevi au acces la internet, comparativ cu 83 % în zonele rurale.

PNRR a finanțat achiziția de dispozitive pentru AI în școli!

În oraș, doar 15 % dintre elevi raportează probleme de conectivitate, în timp ce în mediul rural numărul acestora este mult mai mare, școlile recurgând adesea la hotspot-uri mobile temporare.

Costul abonamentului la internet reprezintă 6,3 % din venitul mediu al gospodăriei, constituind o barieră semnificativă pentru familiile sărace din zonele rurale.

În ceea ce privește utilizarea instrumentelor AI, finanțarea PNRR a acoperit achiziția de dispozitive, amenajarea de laboratoare și formarea personalului, însă nu există fonduri destinate licențelor comerciale pentru AI, cum ar fi ChatGPT Plus. Banca Mondială atrage atenția că lipsesc atât o strategie națională pentru AI în educație, cât și reglementări specifice privind protecția datelor, etica, achizițiile și evaluarea în sectorul educațional.

Schimbările frecvente ale conducerii la nivel ministerial agravează această stare de incertitudine.

Organizațiile non-guvernamentale rămân principalii promotori ai alfabetizării AI, însă depind de granturi pe termen scurt, ceea ce le limitează capacitatea de a scala intervențiile.

În sectorul privat, furnizorii raportează că, deși 91 % dintre profesori consideră că pot integra tehnologia informației în lecții, doar 28 % dețin competențe solide de editare video, iar 12 % utilizează în mod constant platforme de testare online.

Astfel, există un decalaj evident între alfabetizarea digitală de bază și utilizarea pedagogică avansată: 65 % dintre cadrele didactice își exprimă lipsa de încredere în integrarea semnificativă a competențelor digitale, aproximativ unul din trei profesori simțindu-se nepregătiți.

Sursă: hotnews

Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Elena Radu și asistat AI.