Ce ne spune noua cercetare?
O echipă de la Universitatea Oxford a revizuit în sus data apariției primelor animale cu aproximativ două sute de milioane de ani.
Ultimele știri
Închiderea balconului fără autorizație: impozitul se dublează pentru proprietari
Houthii au lovit palatul prezidențial din Aden: cinci morți și 16 răniți
Proiectul de stocare de 950 MW ar putea dubla capacitatea României de energie stocată
Banca Mondială lansează un plan masiv de finanțare pentru mineralele criticeStudiul, publicat în Science Advances, se bazează pe analize moleculare și pe noi fosile din Mongolia, demonstrând că viața animală s-a înfiripat mult înainte de estimările anterioare.
De ce credeam că animalele erau mai tinere?
Până acum, majoritatea cercetătorilor se bazau pe fosile din situl chinezesc Biota Weng’an, datat la 590 de milioane de ani.
Acolo s-au găsit microfossile complexe, dar niciuna nu a putut fi identificată cu certitudine ca aparținând regnului animal, iar consensul era că animalele au apărut abia după această perioadă.
Cum a schimbat Mongolia harta evoluției?
Noi mostre, peste 140 de specimene, au fost prelevate din Biota Kheseen, un depozit cu 40 de milioane de ani mai tânăr decât Weng’an. Cu ajutorul microscopiei electronice de ultimă generație, cercetătorii au descoperit microfossile cu structuri sferice înțesate de spini și forme ce amintesc de embrioni.
Deși nu pot fi etichetate cu certitudine ca animale, prezența lor indică o diversitate biologică avansată în acea epocă.
Ce spune „ceasul molecular”?
Echipa a folosit metoda „ceasului molecular” pentru a estima momentul în care s-au separat primele linii evolutive ale animalelor.
Analizând divergențele genetice dintre specii actuale și comparându-le cu fosile din Norvegia, Australia și Arizona, datate între 850 și 730 de milioane de ani, au obținut un interval de 800‑700 de milioane de ani pentru apariția animaliei.
Cercetătorii susțin că absența fosilelor în anumite situri nu înseamnă că animalele nu existau. Probabil că trăiau în regiuni precum Namibia sau sudul Chinei, unde condițiile chimice nu favorizau fosilizarea.
De ce nu găsim fosile mai vechi?
În plus, primii animali erau foarte mici, fără schelet dur, ceea ce îi făcea greu de conservat în roci.
Dacă aceste estimări sunt corecte, animalele ar fi apărut chiar înainte de „Pământul‑bulgăre de zăpadă”, o eră glaciară severă din jurul anului 720 de milioane de ani. Orin Lole Durbin, primul autor al studiului și doctorand la Oxford, avertizează că datele nu constituie o dovadă definitivă a prezenței animalelor la limita de 800 de milioane de ani, ci doar o ipoteză susținută de multiple linii de probă.
Ce înseamnă pentru istoria Pământului?
pentru cercetători? Descoperirea ridică noi întrebări despre distribuția timpurie a animalelor și despre condițiile care au permis fosilizarea lor.
Viitoarele expediții și analize moleculare ar putea clarifica dacă aceste microfossile reprezintă cu adevărat primele animale și cum s‑au dezvoltat în primele sute de milioane de ani ale vieții pe Pământ.
Sursă: mediafax
Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Andreea Tobias și asistat AI.