Ce s-a discutat cu moderatorul?
Un cadru didactic în vârstă de 89 de ani a fost numit recent în funcție de profesor debutant, activând simultan în două instituții de învățământ din Sectorul 4 al Capitalei. Această situație, dezvăluită de Florian Lixandru, șeful Inspectoratului Școlar al Municipiului București, subliniază crima acută de personal din sistemul educațional românesc.
Ultimele știri
Închiderea balconului fără autorizație: impozitul se dublează pentru proprietari
Houthii au lovit palatul prezidențial din Aden: cinci morți și 16 răniți
Proiectul de stocare de 950 MW ar putea dubla capacitatea României de energie stocată
Banca Mondială lansează un plan masiv de finanțare pentru mineralele criticeLixandru a menționat, într-o declarație oferită luni, 14 septembrie, către DC News, că autoritățile locale colaborează frecvent cu profesioniști pensionari pentru a acoperi golurile de personal.
El a atras atenția asupra faptului că, în cadrul concursului de titularizare pentru anul 2026, numărul candidaților pentru anumite discipline a fost extrem de scăzut, lăsând posturi neocupate.
Conform datelor furnizate de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) și analizate de portalul Edupedu. ro, acest profesor de 89 de ani reprezintă cel mai vârstnic cadru didactic activ din România. El a fost încadrat oficial ca profesor debutant, un statut care contrastează puternic cu experiența sa de viață. Următorul profesor pe lista celor mai vârstnici are 88 de ani. Florian Lixandru a descris atragerea tinerilor în domeniul învățământului ca fiind o provocare majoră, care se intensifică anual.
În prezent, aflându-ne în a doua săptămână de școală, Bucureștiul continuă să aibă zeci de posturi neocupate la discipline precum fizica, chimia, informatica și pregătirea practică.
Lixandru a detaliat că profesorul de 89 de ani a predat fizica atât elevilor de gimnaziu, cât și celor de liceu în anul școlar precedent. Colaborăm cu un număr semnificativ de pensionari.
Chiar vineri am efectuat o verificare și am constatat că în sistemul educațional bucureștean a activat un profesor de 89 de ani. Ne-am întrebat la ce disciplină, iar A predat în două unități din Sectorul 4.
Inițial, am presupus că este o eroare în baza noastră de date, a explicat inspectorul școlar general.
El se îngrijorează de perspectivele pe termen mediu, notând că deficitul de profesori de fizică este critic.
La Facultatea de Fizică, numărul candidaților la admitere este redus, iar numărul absolvenților este și mai mic, ceea ce agravează problema lipsei de personal specializat în Capitală.
Lixandru se întreabă cum arată situația în celelalte județe ale țării.
În timpul dialogului cu moderatorul, Florian Lixandru a confirmat că profesorul de 89 de ani a activat atât la nivel de gimnaziu, cât și de liceu. Moderatorul a sugerat că acest profesor merită o distincție din partea primarului Nicușor Dan.
Lixandru a menționat că pentru acest an școlar a conceput un proiect menit să susțină studenții care activează în sistemul de educație, deși aceștia nu și-au finalizat încă studiile și sunt considerați necalificați formal.
Din pasiune pentru meserie și materia predată, acești studenți solicită normele de jumătate sau normă întreagă acolo unde este posibil. A fost realizat un inventar al persoanelor fără studii corespunzătoare în București, rezultând un număr de 319 de astfel de cadre didactice.
Proiectul propus, denumit „Student la catedră”, vizează oferirea de mentorat și consiliere pentru acești studenți, ghidându-i spre cariera didactică și încurajându-i să recruteze alți colegi în domeniu.
Moderatorul a observat că, dacă în București se recurge la suplinitori în acest mod, în restul sistemului situația este probabil mai dramatică. Lixandru a confirmat această ipoteză, sugerând necesitatea unei politici publice pentru atragerea tinerilor. Masterul didactic este văzut ca o cale de atragere, deoarece studenții pot urma în paralel atât masterul de specialitate, cât și pe cel didactic, beneficiind de burse.
Cine conduce Liceul de Informatică?
Este esențial un sistem de mentorat și un mecanism de stimulare materială atractiv, astfel încât absolvenții să opteze pentru școlile publice, precum Colegiul Gheorghe Șincai, în detrimentul ofertelor din sectorul privat IT.
Deficitul de profesori la disciplinele reale este o temă recurentă. Maria Conțan, profesoară de chimie la Școala Generală din Sântimbru, județul Alba, are 74 de ani și a declarat pentru Știrile ProTV că se simte împlinită suflește și încă capabilă să lucreze.
Sorin Ion, secretar de stat, a subliniat că lipsurile se resimt în disciplinele tehnice, la nivelul maiștrilor instructori, dar și în disciplinele generale reale, precum fizica, chimia și matematica.
Acestea sunt declarații oferite pentru TVR Info.
Datele MEC indică o îmbătrânire rapidă a corpului profesoral.
Aproape 44.000 de cadre didactice, reprezentând peste o cincime (21,8%) din totalul de 200.845 de profesori activi, au vârsta de 55 de ani sau mai mult.
În următorul deceniu, aceștia vor atinge vârsta standard de pensionare de 65 de ani, conform legislației actuale. În anul școlar 2025-2026, se înregistraseră 1.475 de profesori cu vârste cuprinse între 70 și 90 de ani. Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a avertizat că profesorii apropiați de pensionare vor părăsi masiv sistemul.
Liderul sindical a menționat cazuri în care s-a recurs la studenți pentru a ține orele, din cauza lipsei totale de personal. Aceste declarații au fost făcute într-un interviu pentru cotidianul. ro.
În luna mai, Adina Romanescu, directorul Liceului de Informatică „Grigore Moisil” din Iași, a relatat despre lipsa cronică de resurse umane.
Ea a declarat pentru Radio România Iași că este pentru al nulea an consecutiv în care orele de informatică rămân vacante, iar posturile nu pot fi ocupate.
În noiembrie 2025, Daniel David, care era atunci ministru al Educației și Cercetării, a afirmat că profesorii pensionari ajută la acoperirea orelor: În multe situații, profesorii pensionari sunt cei care ne permit să acoperim programul.
Ei nu iau orele de la tineri, dar nu avem suficient personal pentru a le asigura.
Contextul general arată că România înregistrează un deficit de profesori calificați la matematică, științe, educație fizică, arte și alte materii, conform raportului anual Education at a Glance 2024 al OCDE. Sorin Ion a remarcat lipsa profesorilor de științe, enumerându-le în ordinea gravității: chimia, tehnologia informației și informatica, maiștrii instructori și, ulterior, matematica.
Reprezentantul Ministerului Educației a susținut că ministerul trebuie să elaboreze o strategie legată de învățământul superior, înființând programe dedicate acestor discipline și plasându-le în topul priorităților universităților, eventual cu beneficii pentru specialiști.
În decembrie 2024, Bogdan Cristescu, secretar de stat la acea vreme, a declarat la DC News că se face apel la colegii pensionari deoarece numărul absolvenților care doresc să devină profesori este insuficient.
Profesorul de matematică Flavian Georgescu a discutat la emisiunea InfoEdu de la TVR Info despre lipsa profesorilor de matematică, menționând că în grupul de profesori de matematică din București apar lunar întrebări de tipul „se caută profesori!”. El a explicat de ce profesia nu mai este atractivă pentru tinerii absolvenți.
Raluca Ivănuș, directoarea Colegiului Național George Coșbuc din Capitală, a povestit despre lipsa profesorilor de fizică: „Am avut, de exemplu, 6 ore vacante la începutul anului, ocupate de o suplinitoare tânără care, după primul modul, a renunțat, spunând că nu este pregătită pentru învățământ.”
Sursă: edupedu
Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Diana Ghimiși și asistat AI.