Sandu: Lipsa cazurilor de corupție raportate este un progres?!
Procurorul Claudiu Sandu a exprimat o reacție puternică față de declarațiile făcut de Nicușor Dan, președintele României, privind percepția că în ultimul an presa nu a relatat niciun caz de mare corupție. Aceste observații, formulate într-un interviu pentru Euronews, au fost considerate de magistratul membru al Consiliului Superior al Magistraturii ca fiind „un mic pas înainte”, o formulare pe care Sandu a o respins cu indignație, subliniind că ascunderea sau lipsa de raportare a faptei de corupție nu reprezintă un progres, ci un pericol.
Ultimele știri
Trump susține că are obligația de a interzice anumite publicații la Casa Albă
Pasajul Ciurel va fi prelungit spre Centură, Iuliu Maniu respiră
Primarul Ciucu critică semafoarele stricate din București, în timp ce susține că nu-i lasă să fie eficient
Punerea în siguranță a blocului din Rahova începe cu 480 de susținătoriÎn același interviu, Nicușor Dan a abordat și lipsa de întrebări adresate-i la o ședință a CSM, la care a fost prezent, atribuind această situație la slăbiciunea de încredere a populației în sistemul judiciar. A sustins că problemele existente în justiție trebuie rezolvate prin discuții obiective, bazate pe date verificate și propuneri concrete, nu prin generarea de scandali publici.
Așadar, a subliniat că nu e surprins de lipsa de intervenție a jurnalistilor în cadrul acelei ședinte, deoarece văd în aceasta o manifestare a deziluterii civice față de instituții percepute ca ineffecace.
Procurorul Claudiu Sandu a A criticat dur ideea că lipsa de relatare a cazurilor de corupție de către presa ar indica un progres social. Pe contra, a argumentat că atunci când faptele de corupție sunt ascunse sau neglijate de media, nu se întâmplă nimic bun — ci se întâmplă exact opusul: se permite ca comportamentele ilegale să se perpetueze fără consecințe.
A adăugat că afirmația presidențială conform căreia „este un lucru bun faptul că în ultimul an presa nu a relatat despre nici un caz de mare corupție” este, în realitate, o pericolosă iluzie, deoarece negarea existenței problemei nu le eliminate, ci le înfundă.
Sandu a continuă prin a desena un contrast între ce consideră ființa investigațiilor jurnalistice și percepția președintelui despre ele. A remarcat că Nicușor Dan vede în revelările despre nejustiție și corupție — fie că aparțin sistemului judiciar, fie altor domenii — doar „niște scandaluri publice”, pe care le consideră nefaste și pe care dorește să le evite.
În loc să încurajeze transparența, președintele, conform Sandu, preferă să lucreze în cadrul structurilor existente, fără să provoče perturbări, chiar și atunci când acestea ar putea duce la reforme necesare.
Această poziție, a subliniat procurorul, reflectă o reluctanță la confrontarea cu adevărul, mai ales în contexte în care autoritățile ar trebui să fie primele să lupte contre corupția.
Am uitat că din miliardele furate?
În mesajul său, Sandu a pus o serie de întrebări retorice, destinate să provoace reflexia privind realitatea sistemului de justiție și al luptăi împotriva corupției. A întrebat: Oare chiar am uitat? Câte dosare de corupție cu probe grele în ele au fost distruse prin anularea probelor? Câte dosare grele de corupție au fost distruse prin prescripție? Câte dosare sunt distruse de lipsa resurselor și de legislația catastrofală?
Oare am uitat că până și DGA-ului i-a fost interzis de către Înalta Curte să mai auchteze fapte de corupție iar unde au lucrat acești oameni specializați se anulează probele?
Oare am uitat că din miliardele furate de corupți nu s-a recuperat mai nimic? Oare am uitat că până și corupții condamnați definitiv au fost ulterior spălați prin cai extraordinare de atac?.
Aceste întrebări nu au fost formulate ca să primească un A continuat prin a exprima indignarea sa față de idee că oamenii care au dedicat viețile lor luptării autentice gegen corupției ar trebui să audă afirmații care sugerează că lipsa de relatare a cazurilor este un semn de progres. A subliniat că astfel de declarații sunt „foarte nedrept” față de acei procurori, judecători și investigatori care au riscat reputația, cariera și chiar libertatea personală în efortul de a descoperi și sancționa faptele ilegale.
A adăugat că această indignare este mai accentuată în contextul în care, în aceeași săptămână, au devenit publice informații despre magistrați care au folosit un avion privat pentru a călători împreună cu persoane cu activități îndoielnice, unele dintre ele chiar condamnate penal — un fact care, conform Sandu, subminează credibilitatea întregului sistem și justifică preocupațiile civice.
În final, procurorul Claudiu Sandu a reîmprospătit concepția sa despre patriotism, contrastând-o cu o viziune superficială sau simbolică. A declarat că patriotismul nu se măsoară prin acte de demonstrație externă, precum puparea steagului sau icoanelor, ci prin curajul de a confrunta adevărul, chiar și când acesta este dur sau inconfortabil.
A explicat că adevăratul patriotism implică recunoașterea greșelilor sistemului, acceptarea responsabilității și căutarea activă de soluții, nu evitarea confrontării sau tăcerea problemelor pentru a menține o imagine de stabilitate.
Această poziție, a concluzionat, este esențială pentru orice societă care dorește să se dezvolte într-un mod sincer și just, fără să se laze în iluzia că progresul se măsoară prin lipsa de zvonuri, și nu prin prezența de responsabilitate și transparență.
Sursă: hotnews
Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Andrei Marinescu și asistat AI.