Presa a exagerat cu șobolanii din București, nu e o invazie

De ce au ieșit șobolanii la suprafață?

Presiunea mediatică asupra administrației Capitalei pare a fi un ciclu vicios. Ultimul capitol din această poveste vine din gura lui Ciprian Ciucu, primarul general.

Ultimele știri

Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politiceÎntreruperi de curent de luni în București, Ilfov și GiurgiuTikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintaleKarol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altora

Vineri seara, pe Digi24, edilul a Mesajul său a fost clar: mass-media a distorsionat realitatea, transformând o situație controlabilă într-o criză majoră.

Punctul central al discuției a fost prezența șobolanilor în spațiile publice. Ciucu a explicat că fenomenul nu este nou, dar amploarea reclamațiilor recente are o cauză specifică.

Fragmentul video viral care arăta o mulțime de rozătoare nu semnalizează o invazie bruscă, ci rezultatul direct al unei operațiuni de igienizare. Societatea contractată pentru curățenie a intervenit într-o zonă neglijată, îndepărtând tone de deșeuri în descompunere și resturi alimentare. Această acțiune a alungat animalele din ascunzătorile lor, fie prin otravă, fie prin alte metode.

Până la intervenție, zona fusese abandonată ani la rând; șobolanii erau acolo, dar invizibili sub gunoi. Odată eliberat terenul, populația a devenit vizibilă. Primarul a estimat că vorbim despre 15-20 de indivizi, nu despre mii.

Ploșnițe în STB sau panică indusă?

Firma își face treaba, iar vizibilitatea problemei este un efect secundar al muncii, nu o escalare a infestației.

Al doilea front de bătălie mediatică vizează ploșnițele.

Cetățenii susțin că infestează vehiculele STB, în special cele cu scaune tapetate.

Ciucu a adoptat o poziție prudentă: recunoaște posibilitatea existenței cazurilor, dar insistă că, până la momentul interviului, nu primise notificări oficiale sau rapoarte formale care să confirme prezența insectelor în flota STB.

Edilul a exprimat frustrarea față de dinamica informațională, criticând tendința presei de a lansa titluri alarmiste fără verificare temeinică. Această panică îi face pe pasageri reticenți în a mai urca în autobuze.

Cine e vinovat: Primăria sau ASE?

Primarul a pus în discuție logica atribuirii responsabilităților. Ce ar trebui să facă instituția sa pentru o problemă care aparține, în esență, domeniului privat? A menționat că Primăria nu poate intra în sediul Academiei de Studii Economice (ASE) sau în locuințele particulare pentru a captura ploșnițe, limitându-și atribuțiile la spațiul public.

Deși a auzit de dezbateri privind insectele în instituții, le-a calificat drept informații exagorate. Distincția dintre responsabilitatea publică și cea privată este esențială: fiecare entitate se ocupă de proprietatea sa. Referitor concret la ASE, Ciucu a reiterat că universitatea funcționează ca entitate privată din punct de vedere al managementului intern, nefiind integrată în structura Primăriei.

Dacă infestarea ar fi confirmată acolo, responsabilitatea ar reveni conducerii academice.

Totuși, dacă situația ar fi valabilă pentru STB, reacția sa ar fi fost imediată și energică, comparând-o cu o stare de urgență, deoarece transportul public intră strict în aria de competență a municipalității.

Mesajul final a fost unul de corectare a percepției: separarea faptelor de zvonuri și delimitarea clară a sferelor de competență.

Sursă: Mediafax