Locuitorii din Ion Mihalache, furioși pe șantierele PMB

Cât va dura efectiv proiectul de modernizare anunțat în mai?

Haosul urban din zona de nord a Capitalei pare să nu aibă capăt, conform mărturiilor celor care locuiesc în imediata apropiere a Bulevardului Ion Mihalache și a Căii Griviței. Controversele legate de intervențiile masive de reamenajare a infrastructurii rutiere și feroviare continuă să stârnească nemulțumirea rezidentilor, care se simt copleșiți de prezența constantă a utilajelor și a materialului de construcție.

Ultimele știri

Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politiceÎntreruperi de curent de luni în București, Ilfov și GiurgiuTikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintaleKarol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altora

O localnică, care a ales să-și exprime frustrarea pe rețelele sociale, a descris în detaliu modul în care viața de zi cu zi a fost transformată într-o adevărată odisee din cauza șantierele care, deși active, par adesea stagnante. Această femeie, identificată ca Iulia, susține că zona sa de rezidență a devenit un amplu teren de construcții, preponderent lăsat în paragină, iar noul plan al Primăriei Municipiului București (PMB) de a extinde lucrările pe Calea Griviței și pe bulevardul menționat nu face decât să agraveze situația.

Proiectul de modernizare, care a fost anunțat oficial în luna mai, presupune o durată de execuție de 24 de luni, adică doi ani întregi. Pentru locuitorii din cartier, această perioadă lungă de timp echivalează cu o prelungire a suferinței, deoarece, pe termen scurt și mediu, intervențiile nu promit altceva decât o agravare a condițiilor de trai deja precare.

Iulia a explicat că singurele conexiuni ale locuinței sale cu restul orașului sunt reprezentate de aceste două artere principale, care acum sunt blocate sau restricționate.

Ea a subliniat că, în prezent, Bulevardul Ion Mihalache funcționează ca un șantier vast, unde activitatea este intermitentă; uneori, un mic buldozer se mișcă printre moloz, dar majoritatea timpului lucrările par suspendate.

Cauza principală a acestei inerție, conform analizei sale, este lipsa forței de muncă suficiente pentru a acoperi simultan toate șantierele deschise în București.

Pe măsură ce se apropie sezonul rece, cu ploi și frig, ritmul lucrărilor scade dramatic, lăsând rezidenții în fața unei realități neprielnice.

Zona vizată de reamenajare este deja suprasolicitată de multiple proiecte majore care se suprapun: construcția viitoirei stații de metrou, extinderea rețelei de tramvai și lucrările la Podul Constanța. Toate aceste inițiative au întâmpinat dificultăți tehnice și amânări cronologice, efectele fiind resimțite cel mai puternic de către bucureștenii care locuiesc în perimetrul afectat.

O ironie a sorții este faptul că, deși una dintre liniile de tramvai a fost finalizată fizic, aceasta rămâne nefuncțională deoarece se lucrează simultan la tunelul de metrou.

Mai departe, pe traseu, se desfășoară lucrările pentru viitorul metrou, o intervenție care a început chiar înainte de operațiunile legate de tramvaie.

Un panou informativ, încă vizibil în zonă, menționa că devierea traficului ar trebui să se încheie în august 2025, însă realitatea din teren este mult mai complexă.

După etapa de deviere, atenția s-a îndreptat spre Podul Constanța, unde autoritățile au anunțat, cu aproximativ două săptămâni în urmă, redeschiderea liniei de tramvai. Totuși, promisiunea nu s-a materializat până în momentul publicării mărturiilor. Până de curând, eforturile erau concentrate pe o altă linie de tramvai, care acum este montată, dar nu poate fi pusă în circulație din cauza șantierului de metrou aflat în plină desfășurare.

Cum afectează lucrările utilizatorii transportului în zona?

Mobilitatea pietonilor este, la rândul ei, grav afectată de aglomerația de șantiere. Conform descrierilor, trotuarele sunt marcate de șanțuri largi, neacoperite sau acoperite imperfect cu pământ, ceea ce creează obstacole constante pentru cei care merg pe jos.

Situația este similar de complicată și pentru utilizatorii transportului în comun.

Autobuzele sunt obligate să ocolească o groapă imensă, săpată recent, care îngustează considerabil banda de circulație deja afectată de lucrări.

Rezidenta descrie scena ca pe o manevră delicată, în care vehiculele de transport public se strecoară printre gardurile care marchează gropile săpate în săptămâna precedentă, reducând spațiul disponibil la două treimi din banda rămasă.

Problema parcării vehiculelor private se agravează, în special pe străzile cu case individuale, unde spațiul este și mai limitat.

Dezbaterea publică a fost alimentată și de prezentările oficiale ale Primăriei. La momentul anunțării lucrărilor în luna mai, PMB a difuzat randări 3D care vizualizau aspectul final al celor două artere după finalizarea proiectului.

Rezidenții au analizat atent aceste imagini și au identificat numeroase discrepanțe față de realitatea din teren.

Criticile s-au concentrat pe prezența liniilor de tramvai care, în scenariul realist, nu ar putea fi utilizate corespunzător, precum și pe numărul insuficient de benzi de rulare, factor care ar crea un blocaj semnificativ al traficului.

Un alt aspect criticat a fost absența vehiculelor în simulările grafice oferite de Primărie, o reprezentare total neconformă cu dinamica intensă a traficului din Capitală.

Frustrarea locuitorilor a culminat cu formularea unor cereri clare: oprirea lucrărilor inutile, reevalarea cronologiei și o comunicare transparentă de la autorități.

Până atunci, strada rămâne un câmp de luptă pentru cei care doar vreau să traverseze cartierul fără să se simte că intră într-un labirint de beton și gâște.

Sursă: B365