Evenimente spectaculoase au șocat primii observatori europeni!
Aproximativ două milioane de persoane trăiesc în umbra vulcanului Masaya din Nicaragua, o zonă care combină statutul de parc național și atractiv turistică cu o prezență vulcanică activă. Pentru acești rezidenți și vizitatori, înțelegerea exactă a mecanismelor interne ale acestui stratovulcan este vitală, deoarece pericolele asociate pot fi complexe și surprinzătoare.
Ultimele știri
Trotinetele electrice au restricții în parcuri și pe bulevardele Sectorului 6: doar 15 km/h și zone
Weekend de flamenco, operă și dans în Sectorul 2: Viva España transformă Pictor Arthur Verona într-o mică Spanie
Reforma TAROM: Guvernul Niculescu propune grupul aeronautic național
Accident în Craiova, cu 20 de persoane implicate. A fost activat Planul Roșu de IntervențieLizzie Johnson, cercetătoarea care a coordonat recentul studiu științific în timpul statutului său de studentă la programul de geostiințe de la Universitatea Penn State, subliniază importanța acestei analize.
Actualul loc de muncă al lui Johnson este în cadrul programului de doctorat din domeniul științelor Pământului de la Universitatea din Hawaii din Manoa, unde continuă să aprofundeze cunoștințele în acest domeniu.
Istoria vulcanului Masaya este marcată de evenimente spectaculoase care au șocat primii observatori europeni. La începutul anilor 1520, când conchistadorii spanioli au descoperit lacul de lavă incandescent, mulți dintre ei au presupus că au găsit poarta către infern, conform relatărilor din publicația Gizmodo.
Deși comportamentul recent al vulcanului s-a manifestat predominant prin degajări pasive de gaze, menținerea constantă a lacului de lavă și detonări cauzate de spargerea blocurilor de roci din crater, istoria geologică a locului include cel puțin patru erupții de amploare considerabilă.
Acest tipar este rar întâlnit la vulcanii de tip scut, care sunt compuși din rocă bazaltică și care, în mod obișnuit, generează fluxuri lente și liniștite de lavă.
Masaya se distinge prin capacitatea sa de a oscila între erupții efuzive calme și faze explozive periculoase, făcând necesară o înțelegere profundă a factorilor care declanșează aceste schimbări de regim.
Datele geodezice au dezvăluit mișcări specifice ale solului?
Pentru a ilumina această complexitate, echipa de cercetători a analizat datele colectate de sateliți, acoperind o perioadă de șase ani. Obiectivul a fost de a cartografia deformările terenului din imediata apropiere a Masayei.
Rezultatele, publicate în revista Geophysical Research Letters, au dezvăluit o arhitectură subterană mai complexă decât se credea anterior. S-a demonstrat că activitatea vulcanului este susținută simultan de două rezervoare distincte de magmă, nu de unul singur, așa cum se presupunea în modelele anterioare. Această constatare oferă o perspectivă nouă asupra rețelei de conducte magmatice subterane, deși nu clarificarea structurii interne este un pas crucial spre rezolvarea acestui mister.
Analiza detaliată a datelor geodezice a relevat mișcări specifice ale solului. Deasupra Rezervorului Central, o cameră de magmă situată la nord de craterul Santiago, la o adâncime estimată de aproximativ trei kilometri sub suprafață, s-au înregistrat fluctuații verticale.
Între anul 2018 și jumătatea anului 2022, terenul a suferit o subsidență de circa trei centimetri. Ulterior, în intervalul dintre jumătatea anului 2022 și 2024, zona a revenit în sus, indicând dinamismul continuu al magmei. În paralel, zona imediat înconjurătoare de craterul activ Santiago a prezentat o tendință constantă de scufundare pe parcursul întregii perioade de monitorizare.
Acest comportament diferit a condus la identificarea unui al doilea rezervor de magmă, situat mult mai aproape de suprafață, la doar aproximativ 200 de metri adâncime.
Deși studiul curent nu semnalează o amenințare iminentă pentru comunitățile locale, experții avertizează că eliberarea continuă de gaze vulcanice rămâne o preocupare majoră pentru sănătatea publică. Chiar dacă ultima curgere majoră de lavă a avut loc în anul 1772, procesele de degazare persistente generează frecvent niveluri periculoase de dioxid de sulf, un gaz toxic specific activității vulcanice.
Johnson și coechipierii săi susțin că extinderea studiilor geodezice și a modelelor predictive pe termen lung va consolida capacitatea de a monitoriza și de a atenua riscurile la Masaya, oferind, totodată, un model aplicabil și altor vulcani bazaltici care mențin lacuri de lavă active.
Sursă: hotnews
Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / HotNews.ro și asistat AI.