STB în insolvență poate duce la scumpirea biletului de autobuz

STB intră în insolvență: transportul public din București va fi reevaluat

Intrarea în insolvență a Societății de Transport București (STB) a fost oficializată marți de Tribunalul București, o decizie care deschide calea către o reevaluare radicală a modului în care funcționează transportul public din capitală. Instanța a admis cererea depusă de companie în calitate de debitor, aceasta fiind a doua încercare, după ce prima solicitare fusese respinsă.

Ultimele știri

Trump susține că are obligația de a interzice anumite publicații la Casa AlbăPasajul Ciurel va fi prelungit spre Centură, Iuliu Maniu respirăPrimarul Ciucu critică semafoarele stricate din București, în timp ce susține că nu-i lasă să fie eficientPunerea în siguranță a blocului din Rahova începe cu 480 de susținători

Noua documentație, constituită din nouă bibliorafturi de acte atent verificate, a fost prezentată în fața judecătorilor, conform declarațiilor primarului general Ciprian Ciucu, care a subliniat importanța seriozității cu care se gestionează viitorul financiar al transportului public și al Primăriei Municipiului București.

În paralel cu admiterea cererii de insolvență, instanța a desemnat un administrator judiciar provizoriu, la solicitarea asociației creditorilor. Acest rol a fost încredințat consorțiului format din EURO INSOL SPRL, TURMAC INSOLVENCY SPRL și CERES INSOLV SPRL, care va supraveghea procesul de reorganizare. Remus Borza, specialistul în insolvență desemnat pentru a conduce acest demers, a oferit primele comentarii publice privind direcția pe care o va urma analiza situației financiare a operatorului de transport.

Perspectiva asupra costurilor suportate de cetățeni este una critică, Remus Borza considerând că prețul actual al biletului, de 3 lei, este un tarif „neserios” și „derizoriu” pentru serviciul prestat. Specialistul a anunțat intenția de a propune Consiliului General al Municipiului București o majorare a tarifului, cel puțin în măsura ratei inflației, pentru a reflecta realitatea economică.

El a subliniat că, deși transportul în comun este subvenționat masiv de autoritățile locale, consumatorii trebuie să contribuie cu un preț corect, ținând cont de calitatea și durata serviciului.

Amplitudinea datoriilor STB, inclusiv cele către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), furnizorii de energie și de carburanți, va fi cunoscută în detaliu peste o lună. Acest termen este stabilit pentru ca creditorii să-și comunique creanțele, pe care administratorul judiciar le va verifica riguros.

Procesul de reorganizare, care include un plan de rambursare a datoriilor, este estimat a fi finalizat în aproximativ un an, după ce se vor soluționa toate contestațiile previzibile.

Remus Borza a descris rolul administratorilor judiciari ca fiind acela de „doctori” ai companiilor aflate în dificultate, menite să pună un diagnostic corect și să aplice un tratament eficace. Scopul final este transformarea entităților economice în companii viabile, stabile, profitabile și de încredere, care să se întoarcă în circuitul economic. Această metaforă medicală subliniază necesitatea unei intervenții structurale, nu doar a unor măsuri paliative.

Analiza detaliată a contractelor este deja în curs de desfășurare, administratorul judiciar declarând că va examina fiecare angajament financiar pentru a identifica eventualele abuzuri sau practici nepotrivite. El a sugerat că există posibilitatea ca unele persoane să fi prosperat pe seama sistemului STB, justificând necesitatea unei verificări amănunțite, adică a „luat la puricat” a tuturor documentelor.

Impactul asupra consumatorilor, adică cetățenii și locuitorii municipiului București, este un subiect central în discuțiile curente. Deși nu este atribuția administratorului judiciar să stabilească politica tarifară, aceasta revenind Consiliului General, expertul a subliniat că este posibil ca, în raportul pe cauze pe care îl va redacta în termen de 60 de zile, să identifice insuficiența veniturilor ca o cauză majoră a insolvenței.

Lipsa unor venituri suficiente pentru a acoperi costurile de operare este văzută ca un factor decisiv în starea de incapacitate a operatorului.

Subvenția oferită de Primăria București pentru transportul public este de 1,5 miliarde de lei, echivalentul a 300 de milioane de euro. Remus Borza atrage atenția asupra faptului că această sumă provine din impozitele tuturor bucureștenilor, inclusiv din cele ale persoanelor cu venituri mari.

El consideră că este imoral ca municipalitatea să acorde subvenții generice tuturor, fără a ține cont de capacitatea reală de plată a fiecărei categorii sociale.

Capitala are un PIB per capita comparabil cu orașe europene precum Bruxelles, Paris sau Viena, având un venit per locuitor de aproximativ 61.000 de euro, de trei ori mai mare decât media națională.

De ce lipsa respectării regulilor de plată îi furie pe pasageri?

În contextul acestor date, specialistul propune o reanalizare a categoriilor de beneficiari ai gratuităților sau reducerilor, în funcție de veniturile acestora.

De exemplu, studenții ar putea beneficia de o reducere de 50%, nu de gratuitate totală, iar pensionarii cu pensii peste 4.000 de lei ar putea suporta o cotă de 25-50% din costul biletului, în timp ce gratuitatea ar fi rezervată celor cu venituri sub acest prag.

Această abordare ar echilibra sistemul, reducând sarcina asupra bugetului local și a contribuabililor cu venituri mari.

Situația actuală a parcului auto și a infrastructurii este afectată de lipsa finanțărilor pentru înnoire. STB se confruntă cu un pasiv care ar putea depăși 2 miliarde de lei, o cifră care va fi confirmată în urma analizei creditorilor.

Fără fonduri adecvate, modernizarea flotei rămâne un obiectiv îndepărtat, deși cetățenii așteaptă vehicule moderne, electrice sau hibride, confortabile și cu aer condiționat.

Problema respectării regulilor de plată este, de asemenea, o sursă de frustrare. Cu o amendă de 200 de lei pentru călătoria neplătită, mulți pasageri riscă să nu plătească, calculând probabilitatea scăzută de a fi prinși în control.

Această mentalitate, combinată cu un preț de bilet foarte mic, duce la o pierdere semnificativă de venituri pentru operator.

Remus Borza menționează că, în ciuda prețului derizoriu, mulți bucureșteni cu venituri mari aleg transportul public, recunoscând avantajele acestuia, precum accesul la benzi dedicate și viteza superioară față de traficul individual, în special în orele de vârf.

De asemenea, o ședință lărgită cu managerii și directorii a fost programată la ora 11:00.

Deși are o legătură formală cu societatea, administratorul judiciar a cerut conducerii documentele relevante pentru a realiza o analiză patrimonială, a pasivului, a veniturilor, cheltuielilor, costurilor și a contractelor.

Analiza temeinică, realizată în intervalul legal de 60 de zile, va oferi o perspectivă clară asupra stării financiare a companiei. Experiența de peste 30 de ani a specialistului în insolvență îi permite să abordeze procesul cu rigoare, evitând concluzii premature până la primirea tuturor datelor necesare.

Concluzia generală este că insolvența STB nu este doar o problemă juridică sau contabilă, ci un semnal al necesității unei reforme în politica tarifară și de subvenționare a transportului public din București. Reducerea dependenței de subvenții nejustificate și stabilirea unor prețuri corecte, care să reflecte costurile reale, sunt pași esențiali pentru a transforma STB într-un operator sustenabil.

Cetățenii trebuie să fie conștienți de faptul că transportul public este un serviciu care necesită investiții continue, iar suportul financiar trebuie să fie distribuit echitabil, țintind spre categoriile vulnerabile, nu spre întreaga populație, indiferent de statutul economic.

Implementarea acestor măsuri va necesita cooperarea dintre Consiliul General, Primărie și operator, dar și înțelegerea publicului larg. Doar prin transparență și decizii bazate pe date concrete se poate evita agravarea datoriilor și se poate asigura un transport public modern, eficient și accesibil pentru toți locuitorii capitalei.

Procesul de reorganizare este, prin urmare, o oportunitate de a reconstrui încrederea și de a crea un model funcțional pentru anii următori.

Sursă: mediafax

Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Diana Popa și asistat AI.