București măsoară poluarea din trafic în 50 de locații din toate sectoarele

Unde se plasează senzorii?

București măsoară poluarea din trafic în 50 de locații din toate sectoarele

Ultimele știri

Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politiceÎntreruperi de curent de luni în București, Ilfov și GiurgiuTikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintaleKarol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altora

Pentru a înțelege cât de murdară e aerul pe care îl respirăm, o rețea de senzori va fi activată în capitală. În cadrul campaniei europene „Vezi ce respiri”, 100 de senzori vor fi instalați în 50 de puncte din toate cele șase sectoare. Vor colecta probe timp de 28 de zile, apoi vor fi trimise la un laborator elvețian pentru analiză.

Distribuția e strategică. Din cele 50 de locații, 22 sunt pe bulevarde aglomerate, 22 pe străzi secundare, 5 lângă școli și unul într-un parc. Asta dă o imagine completă a expunerii la dioxidul de azot, în funcție de tipul de arteră și proximitatea zonelor rezidențiale.

Ce impune UE?

UE a strâns limitele pentru dioxidul de azot: de la 40 la 20 micrograme pe metru cub, începând cu 2030. România trebuie să transpună regulile până pe 11 decembrie 2026.

Presiunea vine și din istoricul de neconformitate: încă din 2020, Comisia Europeană a pornit o procedură de infringement, după ce București, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara au depășit limitele.

dioxidul de azot? Rezultatele vor fi publicate după analiza de laborator. Aceste date completează imaginea din stațiile oficiale și arată unde e cel mai rău aerul.

Ce se face cu datele?

Ecopolis, care coordonează proiectul, subliniază că datele trebuie transformate în acțiuni. O soluție cheie: o Zonă cu Emisii Reduse, care ar restricționa mașinile poluante în anumite zone.

E un gaz nociv, generat în principal prin arderea combustibililor.

În oraș, traficul e o sursă majoră. Expunerea cronică irită căile respiratorii și agravează astmul, afectând mai ales copiii și vârstnicii. Datele AEM arată că în 2023, peste 34.000 de decese în UE au fost atribuite expunerii la dioxid de azot peste nivelul OMS.

Cât de mare e campania?

În România, estimarea e de 2.218 decese.

„Vezi ce respiri” se desfășoară în nouă țări, printre care România, Germania, Franța, Italia și Spania.

Scopul e să transformăm datele în politică publică bazată pe dovezi.

Sursă: B365