România pe primul loc în UE la tinerii care se consideră sănătoși

O legătură clară între venituri și sănătate!

banii? România pe primul loc în UE la tinerii care se consideră sănătoși

Ultimele știri

Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politiceÎntreruperi de curent de luni în București, Ilfov și GiurgiuTikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintaleKarol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altora

Potrivit datelor Eurostat, în 2025, 89,7% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani din UE își considerau starea de sănătate bună sau foarte bună. O scădere ușoară față de 2021, când cifra era de 91,1%.

Dacă privim pe gen, bărbații tineri sunt cei care declară mai des o stare de sănătate bună sau foarte bună (90,9%), față de 88,4% la femei.

Unde stă restul Europei?

Datele arată, de asemenea, o legătură clară între veniturile mai mari și o stare de sănătate autoevaluată mai bună.

În UE, în 2025, 93,7% dintre tinerii din gospodăriile cu veniturile cele mai mari s-au declarat sănătoși.

România, cu 98,2%, a înregistrat cea mai mare proporție a tinerilor care spun că se bucură de o sănătate bună sau foarte bună. Pe locurile următoare se află Grecia, cu 98,1%, și Croația, cu 95,9%. La polul opus, Suedia (74,4%), Țările de Jos (79,8%) și Finlanda (81,4%) au înregistrat cele mai scăzute procente, arată datele Eurostat.

Analiza detaliată a datelor Eurostat evidențiază o corelație puternică între statutul economic și percepția propriei sănătăți. Tinerii din gospodării cu venituri ridicate raportează sistematic niveluri mai mari de bunăstare fizică și mentală, sugerând că accesul la servicii medicale și condițiile de viață influențează direct autoevaluarea.

Diferențele de gen rămân vizibile!

De asemenea, diferențele de gen rămân vizibile: bărbații tineri raportează mai des stări de sănătate bune, posibil din cauza unor factori culturali sau de stil de viață.

Pe plan european, România se poziționează la vârf, dar diferențele față de alte țări sunt semnificative. Suedia și Țările de Jos înregistrează cele mai joase procente, ceea ce poate indica diferențe în sistemele de sănătate publică sau în stilul de viață urban.

Scăderea ușoară a proporției la nivel de UE (de la 91,1% în 2021 la 89,7% în 2025) sugerează o eroziune lentă a percepției de sănătate la tineri, posibil legată de presiuni psihologice sau schimbări în stilul de viață modern.

Sursă: Mediafax