Estonia lansează plan național pentru protecția sănătății mintale a tinerilor online

Cum echilibrează Estonia tehnologia și sănătatea mintală a copiilor?

Kristen Michal, premierul Estoniei, a demarat în această săptămână consultarea unui grup restrâns de specialiști. Scopul este clar: a găsi soluții concrete care să echilibreze beneficiile tehnologiei cu necesitatea protejării sănătății psihologice a copiilor și adolescenților.

Ultimele știri

Impactul respingerii miliardarilor tech de către americani la alegerile recenteAEP, replică pentru conducerea PNL: Nu puteți cere restructurarea instituției și, în același timp, să blocațiȘeful diplomației SUA, Marco Rubio, se întâlnește cu omologii din G7 la Paris, pe fondul schimbărilor politice deCuloare și artă în inima vechii București

Mișcarea se înscrie într-un trend european, unde state precum Danemarca, Spania, Bulgaria și regiunea flamandă a Belgiei adoptă sau studiază deja reglementări stricte privind accesul minorilor la platformele sociale.

Comitetul consultativ, format din zece membri de prestigiu – inclusiv un neurolog, un psiholog clinician și vicepreședintele Consiliului Național al Tineretului – are termen limită până la finele anului viitor pentru a livra un pachet de recomandări. Acesta vizează nu doar statul, ci și familiile și propriul public țintă, abordând simultan universul rețelelor sociale și al jocurilor video.

Obiectivul final este de a crea un ecosistem digital mai sigur, care să respecte drepturile și bunăstarea tinerilor, fără a ignora importanța crucială pe care o au aplicațiile moderne în rutina lor zilnică.

Focusul principal al dezbaterilor va fi identificarea riscurilor latente, prevenirea dependențelor și educarea activă a părinților și copiilor.

Datele statistice susțin urgentarea acestei măsuri.

Ce date dovedesc urgența reglementării social media?

Studiul „EU Kids Online Estonia 2025”, elaborat de Universitatea din Tartu, relevă o creștere alarmantă a expunerii elevilor la conținut șocant și mesaje cu nuanțe sexuale, corelate direct cu hărțuirea online și o scădere a stării de bine mental.

Analiza „Health Behaviour in School-aged Children”, realizată de Institutul Național pentru Dezvoltare a Sănătății, arată o tendință clară în sus a comportamentelor problematici.

Dacă în 2018, doar 6% dintre tinerii cu vârstă cuprinsă între 11 și 15 ani raportaau simptome de dependență de social media, în 2022 acest indicator a urcat la 8%.

Disparitățile de gen sunt evidente: 10% dintre fete și 7% dintre băieți prezentau aceste simptome, fetele de 13 ani fiind considerate cea mai vulnerabilă cohortă.

Timpul petrecut online este un factor determinant.

Cercetările indică faptul că 63% din fete și 47% din băieți dedică minim două ore zilnice rețelelor sociale, intervalul de utilizare extinzându-se pe măsură ce copiii învechiesc.

O prezență prelungită pe ecrane este asociată cu o satisfacție redusă față de viață și cu o durată mai scurtă a somnului, subliniind necesitatea intervențiilor propuse de noul consiliu.

Sursă: Mediafax