Cum echilibrează Estonia tehnologia și sănătatea mintală a copiilor?
Kristen Michal, premierul Estoniei, a demarat în această săptămână consultarea unui grup restrâns de specialiști. Scopul este clar: a găsi soluții concrete care să echilibreze beneficiile tehnologiei cu necesitatea protejării sănătății psihologice a copiilor și adolescenților.
Ultimele știri
Trump susține că are obligația de a interzice anumite publicații la Casa Albă
Pasajul Ciurel va fi prelungit spre Centură, Iuliu Maniu respiră
Primarul Ciucu critică semafoarele stricate din București, în timp ce susține că nu-i lasă să fie eficient
Punerea în siguranță a blocului din Rahova începe cu 480 de susținătoriMișcarea se înscrie într-un trend european, unde state precum Danemarca, Spania, Bulgaria și regiunea flamandă a Belgiei adoptă sau studiază deja reglementări stricte privind accesul minorilor la platformele sociale.
Comitetul consultativ, format din zece membri de prestigiu – inclusiv un neurolog, un psiholog clinician și vicepreședintele Consiliului Național al Tineretului – are termen limită până la finele anului viitor pentru a livra un pachet de recomandări. Acesta vizează nu doar statul, ci și familiile și propriul public țintă, abordând simultan universul rețelelor sociale și al jocurilor video.
Obiectivul final este de a crea un ecosistem digital mai sigur, care să respecte drepturile și bunăstarea tinerilor, fără a ignora importanța crucială pe care o au aplicațiile moderne în rutina lor zilnică.
Focusul principal al dezbaterilor va fi identificarea riscurilor latente, prevenirea dependențelor și educarea activă a părinților și copiilor.
Datele statistice susțin urgentarea acestei măsuri.
Ce date dovedesc urgența reglementării social media?
Studiul „EU Kids Online Estonia 2025”, elaborat de Universitatea din Tartu, relevă o creștere alarmantă a expunerii elevilor la conținut șocant și mesaje cu nuanțe sexuale, corelate direct cu hărțuirea online și o scădere a stării de bine mental.
Analiza „Health Behaviour in School-aged Children”, realizată de Institutul Național pentru Dezvoltare a Sănătății, arată o tendință clară în sus a comportamentelor problematici.
Dacă în 2018, doar 6% dintre tinerii cu vârstă cuprinsă între 11 și 15 ani raportaau simptome de dependență de social media, în 2022 acest indicator a urcat la 8%.
Disparitățile de gen sunt evidente: 10% dintre fete și 7% dintre băieți prezentau aceste simptome, fetele de 13 ani fiind considerate cea mai vulnerabilă cohortă.
Timpul petrecut online este un factor determinant.
Cercetările indică faptul că 63% din fete și 47% din băieți dedică minim două ore zilnice rețelelor sociale, intervalul de utilizare extinzându-se pe măsură ce copiii învechiesc.
O prezență prelungită pe ecrane este asociată cu o satisfacție redusă față de viață și cu o durată mai scurtă a somnului, subliniind necesitatea intervențiilor propuse de noul consiliu.
Sursă: mediafax
Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Elena Radu și asistat AI.