Cum se integrează în mediul online infracțional?
DIICOT a anunțat, joi, că a solicitat instanței de la Tribunalul București aprobarea arestării preventive, pentru o perioadă de 30 de zile, a unui cetățean român de 24 de ani. Acesta este principalul suspect implicat în activitățile grupării cibernetice cunoscute sub numele de „KillSec”.
Ultimele știri
Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politice
Întreruperi de curent de luni în București, Ilfov și Giurgiu
TikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintale
Karol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altoraMăsura judiciară intervine în contextul unei ample operațiuni coordonate la nivel internațional, care a mobilizat autorități judiciare din diverse țări europene și din Statele Unite ale Americii.
Scopul final al acestei campanii comune a fost vizarea a aproximativ 1.000 de atacuri informatice lansate pe scară globală.
Potrivit detaliilor furnizate prin comunicatul oficial al DIICOT, tânărul este acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat, de acces ilegal în sisteme informatice, de transfer neautorizat de date, de efectuarea de operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, precum și de șantaj. Probele colectate în cursul urmăririi penale indică faptul că, încă din octombrie 2023, inculpatul, în colaborare cu alți membri ai rețelei, a operat într-un grup transfrontalier organizat, cunoscut generic sub denumirea „KillSec”.
Obiectivul principal al acestei structuri era generarea de venituri prin furtul de date informatice și comercializarea acestora către terți interesați. Pentru a-și atinge scopurile, hackerii au construit o infrastructură tehnică avansată, concepută pentru accesarea și extragerea neautorizată a informațiilor. De asemenea, au configurat succesiv servere de comandă și control, găzduite de un furnizor global de servicii de cloud computing.
Pentru a se integra în mediul online infracțional și a-și masca identitatea reală, membrii grupului și-au ales alias-uri specifice. Comunicările dintre aceștia se desfășurau exclusiv prin canale criptate, asigurând o anumită discreție operațională. Metoda de atac era complexă: membrii grupării identificau vulnerabilitățile din arhitectura sistemelor informatice ale victimelor potențiale. Ulterior, procurau credențiale de acces, adesea vândute pe Darknet, și foloseau aceste date, alături de vulnerabilitățile descoperite, pentru a pătrunde ilegal în rețelele țintite.
După ce reușeau să exfiltreze datele informative din sistemele compromise, hackerii contactau victimele, transmitându-le amenințarea că, în cazul neachitării unei răscumpărări în criptomonede, informațiile sensibile vor fi publicate online sau vândute altor organizații de criminalitate informatică.
În scopul demonstrării faptului că dețin control asupra datelor furate, agresorii trimiteau victimelor mostre din propriile informații exfiltrate sau le indicau linkuri unde erau publicate fragmente din bazele de date compromise. Din cauza ariei largi de acțiune a acestei grupări de criminalitate organizată, sub coordonarea Eurojust, s-a semnat în decembrie 2025 un acord pentru constituirea unei echipe comune de anchetă între România și Belgia.
Ce au intensificat procurorii DIICOT miercuri?
La această structură s-au alăturat ulterior reprezentanți din Grecia și Germania.
Acțiunile operative au fost intensificate miercuri, când procurorii DIICOT din Structura Centrală, în parteneriat cu polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, au executat patru mandate de percheziție domiciliară în România. Acestea au avut loc în municipiul București și pe teritoriul județului Vaslui, fiind ridicate diverse dispozitive de stocare a datelor. Simultane cu acestea, acțiuni similare au fost desfășurate în Belgia, Germania, Grecia, dar și în Spania, Marea Britanie și Finlanda, cu participarea autorităților americane.
Investigația a beneficiat de sprijinul Europol, care a facilitat reunirea informațiilor din multiple țări.
Centrul European pentru Criminalitate Cibernetică a redactat rapoarte detaliate despre activitățile grupului, a conectat investigatorii cu parteneri din sectorul privat și a oferit asistență specializată pentru urmărirea tranzacțiilor cu criptomonede și pentru examinarea probelor digitale.
Două companii private de securitate cibernetică au susținut, de asemenea, eforturile de cercetare.
Toate aceste demersuri au făcut parte din Operațiunea „KillSwitch”, o investigație internațională complexă care a unit autoritățile din Germania, Belgia, Finlanda, Grecia, Spania, Elveția, Marea Britanie, SUA și România.
Miercuri, instituțiile de aplicare a legii au preluat controlul asupra site-ului web al grupării „KillSec”, securizând astfel cel puțin 110 terabytes de date împotriva oricăror accesări neautorizate ulterioare. Procesul judiciar continuă, DIICOT având deja solicitată măsura coercitivă cea mai severă pentru principalul suspect.
Sursă: DC News