De ce Danemarca interzice telefoanele în școli?
Raluca Turcan a tras semnalul de alarmă. Deputata PNL cere adoptarea unei legi care să interdică telefoanele mobile în școli, inspirată din modelul danez.
Ultimele știri
Trump susține că are obligația de a interzice anumite publicații la Casa Albă
Pasajul Ciurel va fi prelungit spre Centură, Iuliu Maniu respiră
Primarul Ciucu critică semafoarele stricate din București, în timp ce susține că nu-i lasă să fie eficient
Punerea în siguranță a blocului din Rahova începe cu 480 de susținătoriInițiativa vine pe valul rezultatelor PISA 2025, care au arătat o scădere îngrijorătoare a performanțelor academice în România.
Vineri, pe rețelele sociale, Turcan a fost directă: România are scoruri mult mai slabe decât Danemarca, deci e firesc să ne întrebăm de ce nu facem la fel. Legea a fost depusă acum câteva luni și a primit deja aviz favorabil de la Ministerul Educației. Acum, deputata vrea ca Comisia de Educație din Camera Deputaților să o pună pe ordinea de zi și să accelereze votul.
Contextul imediat este planul anunțat pe 10 septembrie de Guvernul danez.
Copenhaga vrea eliminarea totală a telefoanelor și a ecranelor personale din școlile publice și private.
Restricția nu se oprește la sala de clasă: se aplică și în curți, chiar și în pauze. Oficialii danezi justifică măsura prin necesitatea îmbunătățirii concentrării, reacționând la rezultatele proaste din PISA 2025.
De ce Danemarcă interzice telefoanele în școli, iar România nu?
Datele oficiale din Danemarca arată un punctaj de 478 în științe, 471 în matematică și 460 la lectura. Pentru danezi, sunt cele mai slabe rezultate din 2000, când s-au alăturat programului PISA.
Situația din România e mai precară. Elevii noștri au înregistrat 425 de puncte la științe, 419 la matematică și 413 la abilitatea de citire.
Analiza detaliată relevă o problemă structurală.
Doar 48% dintre elevii români ating nivelul minim de competență în matematică. La lectura, procentul e de 52%, iar la științe, de 54%. Media OCDE e semnificativ mai mare: 65% la matematică, 69% la lectura și 74% la științe.
Chiar la capătul superior, poziția noastră e dificilă: doar 4% dintre elevi ating nivelurile 5-6 la matematică, 2% la științe și 1% la lectura. Disparitățile socioeconomice sunt majore; diferența dintre mediul urban și cel rural poate ajunge la 100 de puncte PISA, în funcție de domeniu.
Argumentul central al lui Turcan e legătura dintre distragerile digitale și performanța școlară. PISA 2025 sugerează că, în România, distragerile prin dispozitive în lecțiile de științe sunt asociate cu o diferență de 18 puncte, față de media OCDE de 11 puncte.
Totuși, Ministerul Educației precizează că e vorba de o asociație, nu de o cauzalitate directă. Telefoanele nu sunt singura cauză a rezultatelor slabe.
Telefonul, vinovat sau martor?
În Danemarca, 36% dintre elevi spun că sunt distrași de dispozitive în majoritatea sau toate lecțiile de științe.
Doar un sfert menționează că rar sau niciodată se simt distrași.
Interesant: în 2025, 65% dintre elevii danezi studiau în școli unde telefoanele erau interzise pe teritoriul instituției, comparativ cu o medie OCDE de 49%.
Turcan insistă că interdicția nu e o pedeapsă, ci o măsură utilă pentru restabilirea concentrării.
Recunoaște însă că eliminarea telefoanelor nu rezolvă singură problemele sistemului. Avem nevoie de o predare mai bună, de profesori sprijiniți, de programe mai deschise și de evaluări obiective. Mai presus de toate, de politici dedicate copiilor vulnerabili și de intervenții puternice acolo unde sărăcia definește astăzi performanța.
PISA 2025 demonstrează că România se confruntă cu probleme mult mai ample decât simplele telefoane din școli.
Sursă: mediafax
Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Andrei Marinescu și asistat AI.