Super El Niño: peste 450.000 de decese în șase luni, zonele cele mai vulnerabile

Vulnerabilitate regională extremă

În perioada septembrie 2026 – februarie 2027, cercetătorii estimează că temperaturile ridicate generate de Super El Niño ar putea cauza peste 450.000 de decese suplimentare. Studiul, realizat de The Guardian, analizează legătura dintre temperaturile lunare și mortalitatea asociată căldurii în intervalul 1996‑2025 și combină aceste date cu prognozele de creștere a temperaturii pentru acest episod. Efectele asupra mortalității ar putea persista până în vara anului viitor.

Ultimele știri

Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politiceÎntreruperi de curent de luni în București, Ilfov și GiurgiuTikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintaleKarol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altora

Actualul El Niño este neobișnuit de puternic. Estimarea de 451.000 de decese se bazează pe 24.378 de regiuni din întreaga lume. Cele mai afectate țări în următoarele șase luni sunt Nigeria, Indonezia, Sudan, India și Brazilia. Regiunea Sahelului și sud‑estul Asiei se numără, de asemenea, printre zonele care ar putea resimți puternic efectele. Statele Unite apar în primele 20 de țări afectate, cu aproximativ 3.500 de decese suplimentare estimate. El Niño modifică circulația atmosferică la scară planetară.

Metodologie și factori agravați

Proiecția alarmantă subliniază o realitate îngrijorătoare: populațiile din zonele tropicale și subtropicale, care au deja o capacitate redusă de adaptare la schimbările climatice acute, vor suferi cel mai mult. În aceste regiuni, infrastructura de răcire este adesea insuficientă, iar dependența de muncă fizică în aer liber expune milioane de oameni la șoc termic direct. Analiza evidențiază faptul că riscul nu este uniform distribuit, ci concentrat acolo unde pragurile de toleranță la căldură sunt depășite frecvent.

Deși modelul matematic se bazează strict pe variabila temperatură, experții avertizează că impactul real ar putea fi amplificat de alte consecințe ale El Niño, cum ar fi secetele prelungite care afectează securitatea alimentară sau valurile de furtuni tropicale. Aceste evenimente secundare pot suprasolicita sistemele de sănătate publică, creând un efect cumulativ devastator. Prezența Statelor Unite în topul listei, deși cu un număr absolut mai mic de decese decât Africa de Vest, indică faptul că chiar și economiile dezvoltate nu sunt imune la stresul termic urban, unde insulele de căldură amplifică temperatura locală.

Astfel, studiul oferă un avertisment clar: pregătirea pentru un super El Niño trebuie să includă nu doar monitorizarea meteo, ci și intervenții rapide de asistență medicală și logistică în cele mai vulnerabile comunități globale.

Sursă: Mediafax