Local

„Școala Altfel” și „Săptămâna Verde” fac familii să plătească din buzunar pentru activitățile școlare

Elena Radu • • 4 min citire
„Școala Altfel” și „Săptămâna Verde” fac familii să plătească din buzunar pentru activitățile școlare

De ce cheltuielile familiale sunt un paradox?

Programurile „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde” sunt prezente în orarul școlar, dar costurile lor cad de multe ori pe scrisori de părini.

Ultimele știri

Replica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politiceReplica AEP la acuzațiile PNL privind favorizarea PSD prin modificarea legii partidelor politiceÎntreruperi de curent de luni în București, Ilfov și GiurgiuÎntreruperi de curent de luni în București, Ilfov și GiurgiuTikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintaleTikTok încalcă legea UE Comisia avertizează despre impactul algoritmului asupra sănătății mintaleKarol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altoraKarol Nawrocki avertizează pe Ursula von der Leyen: Europa Centrală nu poate fi doar destinatară a deciziilor altora

De la o proiecție cinematografică la o excursie de mai multe zile, activitățile acestea implică plăți variabile: zeci de lei pentru un bilet de film sau intrarea într-un muzeu, până la câteva sute de lei când se planizează o plecare mai îndepărtată.

Deși par modice la prima vedere, aceste sume se adună rapid pe lună sau pe an și devin o greutate pentru multe familii, mai ales când veniturile nu au urmat ritmul creșterii prețurilor.

Directorii de școli din diferite localități, inclusiv din Timișoara, recunosc valoarea educațională a acestor programe, dar subliniază tensiunea generată de necesitatea de a le financia prin contribuții familiale. Sorin Ionescu, directorul Colegiului Național Bănățean Timișoara, a spus: „Trebuie să le păstrăm, dar trebuie să găsim și resursele adecvate”.

El a explicat că inițiativele au fost adoptate cu bună încredere, dar fără să se asigure sursele necesare pentru a le susține pe termen lung.

Acest lucru creează inegalități: școlile din zonele mai bune pot să se bazeze pe contribuții părintești sau sponsorizări locale, în timp ce cele din mediile mai puțin dezvoltate se confruntă cu dificultăți mai mari.

Paradoxul devine mai evident când se analizează cheltuielile familiei românești. Deși veniturile medii au crescut în ultimele ani, capacitatea de a face față cheltuielilor esențiale — inclusiv cele legate de educație — a scăzut. Economiștii atribuie această tendință inflației, creșterii costurilor locuinței, transportului și utilităților, precum și unei schimbări în structura cheltuielilor: produsele de lux, alcoolul și țigurile consumă o parte disproporționată din bugetul familial, în timp ce educația primește o parte foarte mică.

În medie, o familie cheltuie sute de lei lunar pe bauturi alcoolice și tutun, iar allocarea pentru educație nu depășește cele 23 de lei pe copil — o sumă chiar insuficientă pentru a acoperi o singură activitate plătită în cadrul „Școala Altfel”.

Oana Miclău conduce Colegiul „Carmen Sylva”?

Această dissonanță a dus la situații în care părinii, chiar și cei cu venituri medii, nu pot să plătească pentru activitățile scoliare. Adina, o părinte de 38 de ani cu doi copii, a relatat că cheltuielile au început de la grădiniță și că, pentru fiecare copil, se ajunge la aproximativ 70 de lei pe activitate.

„Sunt părinți care nu își permit, sincer”, a spus ea, adăugând că, datele salariale vigăre în țară, astfel de cheltuieli devin neproporzionate cu capacitatea de plată a majorității familiei.

Arina, profesoară de limba franceză și dirigintă la clasa a VIII-a într-o școală din Timișoara, a confirmat că, deși „Școala Altfel” este programată pentru decembrie, pregătirile — inclusiv cele financiare — au început deja.

Întrebată despre situațiile în care părinii nu au putut să platească, a sugerat că ar putea face apel la familiile cu o situație materială mai bună, pentru ca niciun elev să nu fie exclud din cauza lipsi de resurse.

„Până la urmă, nu am lăsa ca elevul să nu participe la activitatea propusă”, a insistat, reflectând un angajament moral față de echitate în educație.

Oana Miclău, directoare a Colegiului Național Pedagogic „Carmen Sylva” din Timișoara, a oferit o perspectivă ancora mai expresivă: „Peste 80%, să nu spun chiar 90%, cu siguranță și-ar dori cel puțin o comasare între programul ' Școala Altfel' și ' Săptămâna Verde'”. A sugerat o dorință larg răspândită între cadrul didactic pentru o echitare a solicitărilor financiare prin suport institutional, ceea ce ar reduce presiunea pe familiile și asigura acces egal la oportunitățile de învățare prin experiență.

Chiar și elevii au exprimat o vedere clara. Un adolescent a declarat că ideea este ca programele să fie centrăte pe elev, pe pasiunile sale, pe dorințele sale și pe ceea ce el dorește să promoveze în viitor — o perspectivă care pune accent pe personalizare și relevanță, nu doar pe conformitate cu modele externe.

În prezent, nu există un mecanism național clar, uniform și obligatoriu prin care activitățile plătite din cadrul „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde” să fie finanțate din fonduri publice. Lipsa unui astfel de sistem duce la o aplicare desiguală a programelor, unde școlile din mediile mai bune finanțează activitățile prin contribuții părintești sau sponsorizări locale, în timp ce altele se confruntă cu dificultăți în a asigura participarea tuturor elevilor.

Sursă: Digi24

Lasă un comentariu