De ce a făcut PSD acest pas?
Sorin Grindeanu, liderul PSD, a anunțat luni, 12 octombrie, că Biroul Permanent Național al partidei a constituit un grup de lucru specializat. Echipa va analiza detaliat legislația electorală existentă, pentru a vedea ce pași sunt necesari în cazul în care se va organiza un scrutin parliamentary anticipat.
Ultimele știri
Trotinetele electrice au restricții în parcuri și pe bulevardele Sectorului 6: doar 15 km/h și zone
Weekend de flamenco, operă și dans în Sectorul 2: Viva España transformă Pictor Arthur Verona într-o mică Spanie
Reforma TAROM: Guvernul Niculescu propune grupul aeronautic național
Accident în Craiova, cu 20 de persoane implicate. A fost activat Planul Roșu de IntervențieLa grup se alătură Marian Neacșu, fost vicepremier, Ovidiu Popa, șeful grupului parlamentar PSD la Camera Deputaților, și Daniel Zamfir, responsabil cu senatoria partidului. Inițiativa apare într-un context de tensiuni politice crescute, unde ideea unei demisiuni parlamentare devine tot mai frecvent discutată.
Dar nu a întârziat reacția.
Augustin Zegrean, juristul de renume și fost președinte al Curții Constituționale, a fost clar: legea actuală este suficientă pentru orice tip de scrutin, inclusiv cele anticipate.
Nu are sens, spune el, să se facă noi regulamente sau să se formeze comisii suplimentare doar pentru a clarifica ce e deja clar. Codul Electoral, insisit Zegrean, nu face diferență între alegeri periodice și cele anticipate — e aceleași lege, aplicată la alt timp.
În conferința de presă, Grindeanu a explicat de ce PSD a făcut acest pas.
Discuțiile în BPN au evidențiat că neînțelegerile între partide au făcut posibilitatea alegerilor anticipate să devină mai reală. Subtine că formarea comisiei nu e despre a câștiga prin calcule electorale, ci despre a fi pregătiți. A indicat direct spre AUR, sugerând că aceasta este singura forță care dorește anticipatele doar pentru avantaj electoral, fără să se preoccupă de interesul național.
Deși recunoaște că nu e ideal, Grindeanu spune că PSD nu se retrage — e gata dacă va trebui să voteze.
Zegrean a mai dezvoltat argumentul într-un interviu pentru DC News. A repetat: diferența dintre alegeri la 4 ani și cele anticipate e doar de calendar, nu de lege.
Guvernul nu funcționează!
Toate scrutinurile se bazează pe aceleași reguli, deci orice cerință de modificare legislativă e redundantă.
A criticat, de asemenea, tendința recentă de a forma comisii de lucru — fie în partide, fie în Parlament — spune că acestea rar ajung la ceva concret.
O comisie parlamentară obișnuită are reprezentanți de toate partidele, ceea ce doar reproduce conflictele din plen. O comisie de partid, de asemenea, are dificultate să attrage membri activi — mulți preferă să nu vină la ședințe.
Un punct de discuție a fost lipsa unui guvern funcțional. Zegrean a refutat ideea că fără guvern nu se pot dezvolta alegeri anticipate. Contra, a explicat: legea permite președintelui să dissolve Parlamentul dacă nu dă vot de încredere la două propuneri guvernamentale în 60 de zile.
România e exact în această situație — deci lipsa unui guvern nu e un obstacol, ci condiția necesară. Dacă ar exista un cabinet în funcție, atunci da, procesul ar fi blocat. Dar acum?
Dezbaterea a continuat cu declarațiile lui Adrian Țuțuianu, președintele AEP, care în septembrie a sugerat că calendarul electoral nu e gata pentru un scrutin anticipat în termenul de trei luni. Zegrean a respins: aceste observații valabile pot fi pentru alte tipuri de alegeri, dar nu pentru cele anticipate. Legea e clară și aplicabilă indiferent de tip — la termen sau anticipat.
În final, Zegrean a comentat și impreunizibilitatea președintelui Nicușor Dan.
A reținut că propunerea de premier, Luca Niculescu, are 50% de șanse să primească votul de încredere. Dacă eșuează, președintele nu e obligat să convoace imediat alegeri. Poate încerca alte nume — nu există o limită legală de încercări.
Dar momentul e tens, și nimeni nu știe ce va urma.
Sursă: dcnews
Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Doinița Manic și asistat AI.