Generalul Pahonțu conduce SPP fără declarație pe proprie
Președintele CNSAS a declarat că generalul Lucian Pahonțu nu a mai depus nicio declarație pe proprie Această situație a fost révélată de jurnalistii de la Recorder, care au demonstrat că România, la 36 de ani de la căderea comunismului, are încă un șef al Serviciului de Protecție și Pază (SPP) cu un trecut în forțele de represiune din decembrie 1989 și iunie 1990. Cum a putut un ofițer cu asemenea antecedente să ajungă la conducerea unui serviciu secret de stat într-o stat membră al Uniunii Europene?
Ultimele știri
Trump susține că are obligația de a interzice anumite publicații la Casa Albă
Pasajul Ciurel va fi prelungit spre Centură, Iuliu Maniu respiră
Primarul Ciucu critică semafoarele stricate din București, în timp ce susține că nu-i lasă să fie eficient
Punerea în siguranță a blocului din Rahova începe cu 480 de susținătoriInvestigatiile site-ului Snoop au arătat cum Lucian Pahonțu și SPP au manipulat procesul juridic pentru a evita orice evaluare de către CNSAS privind statutul lui ca former colaborator al Securității, iar această blocare a durat exact optsprezece ani.
Lucian Pahonțu a fost numit la conducerea SPP în decembrie 2005 de către președintele Traian Băsescu și a menținut funcția și sub conducerea președintilor Klaus Iohannis și Nicușor Dan. În noiembrie 2024, la vârsta de 60 de ani, a fost transferat în rezervă, dar a continuat să fie angajat prin contract, menținând de facto poziția de șef.
De la aproximativ două ani, acumulează pensia militară cu salariul din funcție publică.
De la jmenirea lui în 2003 — de fapt, textul spune 21 de ani de la numire, deci 2003 — până în prezent, au circulat persistente suspiciuni despre legăturile sale cu aparatul repressiv al fostei Securitate. Aceste sospettiuni au devenit acum o demonstrație clară, confirmată de cercetările Recorder. Conform documentelor, între 1987 și 1990, Lucian Pahonțu a comandat un pluton în cadrul Trupelor de Securitate, la unitate militară 0305 din Băneasa.
Un general din represiune conduce SPP-ul?
El însuși a confirmat prezența sa la Piața Universității în noaptea de 21 decembrie 1989, între orele 22:00 și 02:00, moment în care aproximativ cincizeci de persoane au fost ucise de forțele de ordine, printre care și de subordonatii săi.
În frentea prosecutorilor, Pahonțu a refuzat să recognize orice fapt de violență atribuit sau echipei sale.
În declarațiile date parchetului, a afirmat că s-a retras la mașini în timpul protestelor — o afirmație care se opune dovadelor fotografice și de marturii.
Protestele din decembrie 1989 și iunie 1990 au fost repressate cu violență extraordinară, în netegență cu ce s-a întâmplat în alte state est-europene.
În anul 1989, mișcările de eliberare din regiunile orientale ale continentului au cunoscut o evoluție pacifică în mare parte: a căzut Zidul Berlinului în noiembrie, iar în statele precum Cehia, Bulgaria și Ungaria, autoritățile nu au dat ordinul de a folosi armă contra populației civile.
Nu un singur regim european din blocul de est a ordonat uciderea propriilor cetățeni.
Cum a ajuns un ofițer din 1989 să conducă SPP-ul?
Un ofițer est-german, interviuat în documentarul „Turning Point”, a declarat cu emoție: „Nu puteam să trage în oameni nevinovați, care cu o mână aprindeau o lumânare și cu cealaltă o țineau aprinsă, ca să nu se stinge”.
Dar în Timișoara, situația a fost diferită: au fost săgați oameni care tăiau lumânări aprinse pe treptele catedralei.
Acest eveniment a marcat prima oară de la al Doilea Război Mondial când un stat communist a trimis armata, Milicia și Securitatea, echipate cu arme de război, împotriva propriului popor. Singurul stat care a autorizat folosirea forțelor armate împotriva cetățenilor săi a fost România, în decembrie 1989. Nu au fost alte armate sau unități de securitate din statele vecine să execute asemenea ordin.
Scenariul de represiune sanguină din Piața Universității din București a rememorat tragedia de la Piața Tiananmen din iunie 1989, când autoritățilechinoise au rămas la oprită manifestațiile studențești cu focul armatei.
La noi, totul s-a întâmplat în aceleași condiții: o protestă pacifică transformată în masacru prin intervenția forțelor de ordine cu muniție de război.
Sursă: hotnews
Conținut scris de redacția noastră sectorul-2.ro / Diana Popa și asistat AI.